» Nemtii au fost cei mai activi investitori individuali, urmasi de elvetieni si americani.
» Chinezii au cumparat insa cel mai mult, peste 105 tone, si mai ales sub forma de bijuterii.
Investitiile au fost principala sursa de crestere puternica a cererii globale de aur in primul trimestru din 2009, se arata intr-un raport publicat, la sfarsitul lunii mai, de Consiliul Mondial al Aurului.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut cererea venita din partea investitorilor a fost anul acesta de doua ori si jumatate mai mare si s-a apropiat de 600 tone. Cei mai aprigi cumparatori au fost fondurile specializate pe aur, asa-numitele ETF Exchange Traded Funds, care au cumparat peste 465 tone, de cinci ori si jumatate mai mult decat anul trecut.
O paranteza: ETF-urile sunt fonduri al caror activ – in cazul acesta metalul pretios – este "transformat" in actiuni care se pot tranzactiona zilnic la bursa. Sunt asadar titluri de valoare cu acoperire, fizica, in aur.
In Romania nu exista ETF-uri dar fortand un pic comparatia, ele pot fi asemuite, din punctul de vedere al modului in care pot fi tranzactionate, cu SIF-urile. Cu diferenta ca in timp ce SIF-urile au in portofoliu actiunile unor intreprinderi, ETF-urile au in portofoliu lingouri de aur. Simplificand lucrurile, cine cumpara o actiune la un astfel de fond cumpara practic o mica parte dintr-un lingou. Pretul unei astfel de actiuni creste sau scade de-a lungul unei zile in functie de cotatia aurului. Evident, ca la orice fond, investitorul achita niste taxe de administrare. Cel mai mare ETF din lume, potrivit agentiei Bloomberg, este SPDR Gold Trust, un fond de sorginte americana, cotat la Bursa din New York in 2004 si ulterior la inca trei burse din lume: Singapore, Tokyo si Hong Kong. Gold Trust a cumparat masiv in ultimele luni si detinea marti, in depozitele subterane blindate aflate la Londra, peste 1.100 tone de aur, a caror valoare depaseste 35,7 miliarde euro.
Raportul remarca, de altfel, faptul ca, in primul trimestru din 2009, la nivel global investitorii si-au schimbat vizibil comportamentul: au cautat in continuare sa-si plaseze economiile in aur, considerat plasament sigur pentru vremuri inflationiste, dar n-au mai cumparat asa de mult lingouri si monede, precum in ultima jumatate a anului 2008, ci s-au orientat masiv catre titlurile de valoare, ceea ce explica popularitatea crescuta a ETF-urilor, in special in SUA. Chinezii – care au cumparat totusi cel mai mult, peste 100 de tone – au preferat bijuteriile; la fel si investitorii din Orientul Mijlociu.
Preferinta crescuta pentru actiuni cu acoperire in aur in locul detinerilor fizice ar putea avea justificari practice: lingourile si monedele sunt mai dificil de pastrat si tranzactionat, in timp ce actiunile pot fi cumparate sau vandute si de pe internet, iar pentru ele nu este nevoie de o cutie de valori la banca. Pentru actiuni, problema o constituie increderea de care se bucura brokerii si posibilitatea de supraveghere a onestitatii administratorilor fondului cu averea plasata in aur.
Acesta poate fi unul din motivele pentru care est-europenii nu apar deloc in statistici. Vesticii insa isi pun cum pot mai bine investitiile la adapost de inflatie. Nemtii au fost cei mai activi cumparatori de lingouri si monede in ultimele sase luni. Doar in primul trimestru din 2009 ei au cumparat 59 tone de aur, de patru ori mai mult decat in aceeasi perioada din 2008. Cereri in crestere puternica au venit si din Elvetia cu aproape 40 de tone, desi probabil, o buna parte din cumparatori sunt non-elvetieni. Raportul remarca si faptul ca din restul Europei o crestere exploziva de aur – de 10 ori mai mult – a venit din Austria, de unde s-au cumparat peste 22 tone.
