Donald Trump anunţa vinerea trecută că va impune chiar din această săptămână taxe de 25% pentru importurile de oţel şi de 10% pentru cele de aluminiu, provocând o furtună mondială, în special în Europa.
La începutul săptămânii s-a răzgândit şi efectiv a recurs la şantaj pentru a renegocia Acordul Alena. Cei trei membri ai acestui acord de liber schimb nord-american sunt SUA, Mexic şi Canada, care se află la runda a şaptea de renegociere, ce urma să se încheie luni.
„Avem profunde deficite cu Mexic şi Canada. Alena, care este în curs de renegociere în acest moment, a fost un acord prost pentru Statele Unite. Enorme delocalizări de întreprinderi şi locuri de muncă. Taxele asupra oţelului şi aluminiului vor fi retrase numai dacă va fi semnat un nou acord Alena, corect”, a scris Donald Trump pe Twitter.
Trump a lansat procesul de renegociere a acordului Alena anul trecut, aşa cum a promis în campania sa prezidenţială, când l-a calificat ca „cel mai prost acord” semnat vreodată. El a promis o renegociere rapidă, ameninţând chiar că se poate retrage.
Câteva luni după ce a formalizat retragerea SUA din parteneriatul Transpacific (TTP), încheiat cu 11 ţări, Donald Trump a confirmat rezerva sa faţă de marile acorduri de liber schimb.
Acordul Alena, negociat de George Bush tatăl, apoi semnat în 1994 de Bill Clinton, a creat una dintre cele mai vaste zone de liber schimb din lume şi a permis dinamizarea locurilor de muncă şi investiţiile între cele trei ţări membre.
Dar, pentru Wilbur Ross, secretarul Comerţului, nu a avut un efect pozitiv asupra Statelor Unite: „După semnarea Alena, industriile noastre au fost decimate, uzinele noastre închise şi nenumăraţi muncitori s-au trezit fără lucru”.
Mexic, care are cel mai mult de pierdut, cere discuţii trilaterale afirmând că vrea să facă din Alena un acord „pentru a face faţă provocărilor secolului XXI”.
Canada vrea să apere piața liberă şi a asigurat că îşi va face auzită vocea şi îşi va apăra intersele.
Relația dintre SUA şi Canada, deja tensionată de multe litigii comerciale, a atins un punct critic după anunţarea de către Departamentul american al Comerţului a deschiderii unei anchete ce vizează constructorul canadian Bombardier, acuzat că vinde în pierdere avioanele sale în SUA şi beneiciază de subvenţii publice ilegale.
