O dezbatere organizata ieri la Carturesti a dezvaluit ca in spatiul occidental editorii si premiile merg de cativa ani la autorii tineri, debutanti. Romanii prefera inca vedetele branduite consacrate.
"In lumea occidentala marea vanatoare este dupa scriitori tineri. Paradoxal, cu cat autorul e mai aproape de momentul debutului, cu atat e mai promovat si mai tradus", a dezvaluit editorul Humanitas Denisa Comanescu unul dintre trendurile editoriale ale ultimilor ani.
Booker-ul 2008, acordat unui roman indian de debut
Directorul Humanitas Fiction a exemplificat cu nume grele, cum ar fi Aravind Adiga, romancierul indian al carui roman de debut, "Tigrul Alb" (Polirom 2008), a luat Booker-ul anul trecut si cu canadianca Madelein Thien, al carei roman, "Certitudine", (Humanitas Fiction 2008), a devenit instantaneu bestseller international, fiind tradus in 15 limbi si rasplatit cu First Novel Award, premiul pentru roman acordat de site-ul Amazon.com. "Nu s-a mai intamplat ca debutantii sa ia premiile cele mari sau sa se bucure de o asa mediatizare", a conchis editorul Humanitas Fiction. La ultimul targ de carte de la Budapesta, a revenit in zone mai familiare Denisa Comanescu, au fost invitati 10 autori debutanti din toata Europa (Romania fiind reprezentata prin Adela Greceanu), care "au fost ultramediatizati pe toata durata targului: au avut lecturi in Pavilionul Central, iar textele lor au fosat citite in megafoane afara".
Romanii, dezinteresati de scriitorii estici
Chiar daca editorii straini cer scriitori romani tineri, la noi in tara acest trend international se resimte mai putin, autorii ceruti pe piata fiind in continuare brandurile consacrate. "Exista un dezinteres din partea publicului, fiindca romanii vor vedete", a detaliat Mircea Vasilescu, redactor la Dilema Veche. In spatiile culturale vestice, cititorii au o curiozitate generala fata de ce e nou, care lipseste la noi; simptomatic e, crede redactorul Dilemei, ca in Romania "nu se citeste literatura estica si ca in presa nu exista stiri despre literaturile vecine"; cartile estice "devin interesante abia cand sunt publicate in Vest, cand primesc girul de valoare de acolo". Oricum, in raport cu anii ‘90, "cand piata era complet blocata pentru debutanti", situatia s-a schimbat foarte mult, crede Mircea Vasilescu. "In 2004, Editura Polirom a lansat campania «Votati literatura tanara», in pofida vocilor care spuneau ca nu se poate miza pe prozatori neconsacrati."
Campania, sustinuta de o multime de parteneriate media, a aratat ca o buna promovare poate trezi interesul publicului pentru nume noi. "Acesti autori au vandut un tiraj intreg", a argumentat Vasilescu. "Un tiraj de 1.500 de exemplare pare mic, insa peste tot in lume tirajele scad; au scazut cu 20% in Franta, unde un tiraj de 10.000 de exemplare e considerat bestseller", a raspuns Vasilescu unei voci din sala care a observat ca in Romania tirajele prentru volumele romanesti sunt infime.
Razvan Radulescu, respins de Humanitas
Succesul campaniei s-a datorat, in opinia lui Vasilescu, faptului ca "debutantii au fost promovati, nu doar editati. Cititorii au fost trasi de maneca: uitati-va si la tinerii astia. Nu e suficient doar sa publici, ci trebuie si sa se vada. Intr-un sens, cine vrea neaparat sa scoata o carte reuseste pana la urma, daca ar fi sa ma iau dupa cartile proaste pe care le primesc la redactie (a revistei Dilema – n. red.) de la tot felul de edituri obscure. Cu momentul de dupa publicare stam prost, cand scriitorii ar trebui sa fie promovati, cand ar trebui sa se vada ecoul mediatic, cronici de carte in reviste, pe bloguri si celelalte", a incheiat Vasilescu. Denisa Comanescu a exemplificat cu situatia nefericita a unor "foarte buni tineri poeti" care au publicat la Editura Vinea, o editura foarte mica, fara capacitate de promovare si, mai ales, cu probleme de distributie in lanturile importante de librarii.
"Nu au, de pilda, acces la Carturesti. Or, fara distributie nationala, cartile nu ajung la cititor." Din sala s-a ridicat obiectia ca poate nici editurile mari romanesti nu sunt interesate de literatura tanara, romanul lui Razvan Radulescu, "Teodosie cel Mic", stand cativa ani la Humanitas, inainte sa ajunga la Polirom. Denisa Comanescu a infirmat partial aceasta versiune: "A stat doar cateva luni la un redactor care a spus «nu». Gafe facem cu totii".
Cursanti de la Creative Writing, curtati de mari edituri inca din facultate
Interesul pentru nume noi e foarte vizibil in cazul editorilor americani, sustine Denisa Comanescu, sprijiniti de sistemul scolilor de Creative Writing. "In 2003, am predat trei luni la prestigioasa Yowa University, prin traditie una dintre pepinierele de scriitori ale SUA inca din anii ‘30. Universitatea are un program de master in Creative Writing (curs de tehnici de scriere literara – n. red.). Or, deja la sfarsitul primului semestru al primului an marile edituri veneau sa caute talente. La sfarsitul celor doi ani, cei talentati aveau deja contract cu o editura importanta." Daca in Romania, a completat Mircea Vasilescu, "exista inca o idee romantica despre scris", care nu poate fi invatat, ci tine de inspiratie, in SUA sau in Vestul Europei, oamenii invata de mici sa construiasca texte literare sau functionale.
"Unii scriitori predau cursuri de Creative Writing si fac lecturi publice in scoli si licee. In Marea Britanie exista programul Arts Council, sustinut cu bani de la stat, prin care copiii ajung sa ia contact cu scriitorii inca din clasa a cincea. In Scandinavia, unii scriitori traiesc din asta", a incheiat Denisa Comanescu, iar Mircea Vasilescu a explicat de ce in Romania nu e posibil asta: "Ca sa predai la o universitate ai nevoie de doctorat sau grad de conferentiar", iar pentru invatamantul preuniversitar ai nevoie de o serie de cursuri universitare (celebrul "modul pedagogic") care sa certifice calitatea de profesor.
Preeveniment
Dezbaterea, la care au mai participat Dana Guseth (director Asociatia Catalist) si Anca Nuta (PR Unicredit Bank), a fost un preeveniment la cea de-a doua editie a Concursului de debut literar UniCredit. Competitia este deschisa tuturor autorilor ale caror lucrari nu au mai fost publicate, cei interesati putand sa isi inscrie manuscrisele pana pe data de 20 mai 2009. Concursul cuprinde trei sectiuni: proza scurta, roman si poezie. Cele trei creatii vor fi editate de Editura Humanitas in toamna acestui an, in cadrul Targului Gaudeamus.
