Romania este supusa zilele acestea unor presiuni venite de la Bruxelles pentru a nu ratifica Ordonanta de Urgenta privind modificarea Legii Cetateniei. Diplomatii europeni s-au declarat "ingroziti" de posibilitatea ca un milion de moldoveni sa devina peste noapte cetateni ai UE si au denuntat cererea adresata Guvernului in acest sens de presedintele Basescu drept o razbunare prosteasca fata de decizia lui Vladimir Voronin de a introduce vize pentru cetatenii romani. La nivel european pare sa se fi format un consens in privinta faptului ca presedintele a gresit grav. Financial Times a scris chiar ca Romania "a abuzat de propria-i suveranitate" actionand in interes propriu. Un prim argument impotriva simplificarii acordarii cetateniei priveste o posibila modificare a echilibrului european in materie de imigratie, iar consecinta ar putea fi ca anumite state sa ridice obstacole pentru romani in ceea ce priveste libera circulatie.
A doua obiectie se refera la faptul ca Romania ar acorda cetatenie "in masa" moldovenilor, ceea ce ar echivala cu acordarea unui drept colectiv, fapt care contravine politicii Uniunii Europene. Mai mult, acuzatia ca Romania recunoaste un "drept colectiv" contrazice politica de stat a Bucurestiului, care respinge in mod constant ideea de drepturi colective in relatiile cu comunitatea maghiara. Pe temeiul respingerii drepturilor colective, Romania a criticat, de exemplu, tentativa guvernului Viktor Orban de a acorda cetatenie ungara cetatenilor romani de etnie maghiara. Prin simplificarea procedurilor pentru moldoveni, Traian Basescu ar dovedi ca Romania utilizeaza un standard dublu. Credibilitatea sa si a tarii in Europa ar fi, prin urmare, compromisa. Al treilea argument este si cel mai serios, pentru ca este unul politic. Romaniei si lui Traian Basescu li se reproseaza ca prin acest gest ameninta stabilitatea regionala. Pe de o parte, diplomatii europeni se tem de o posibila masura de retorsiune a Chisinaului, care ar putea declara ilegala dubla cetatenie.
Moldovenii ar fi fortati sa opteze si, probabil, ar alege cetatenia romana, ceea ce inseamna ca Moldova ar avea sute de mii de cetateni ai unei alte tari traind pe teritoriul sau. Nu e dificil sa ne imaginam ce uriasa sursa de tensiuni bilaterale ar crea aceasta situatie. Pe de alta parte, Uniunea Europeana si-ar pierde avantajul moral si politic in raporturile cu Rusia, sustine analistul Vladimir Socor. UE a criticat in mod constant politica Moscovei de "pasaportizare" a populatiilor rusofone din tari precum Georgia, Ucraina sau statele baltice. Invazia Georgiei de anul trecut a fost motivata de Rusia prin necesitatea de a-si proteja cetatenii din Osetia de Sud si Abhazia. Or, in conditiile in care o tara membra a UE recurge la aceeasi politica de pasaportizare, Bruxelles-ul si-ar pierde argumentele in fata Moscovei.
In cele din urma, Romaniei i se reproseaza ca pune in pericol recent lansatul Parteneriat Estic, un proiect polono-suedez de extindere a cooperarii politice si economice a UE cu Moldova, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan si Armenia. Romania a fost ostila acestui Parteneriat, pe care l-a considerat drept un proiect rival Sinergiei Marii Negre, dar fapt este ca lansarea Parteneriatului reprezinta o confirmare ca Sinergia a esuat la fel cum au esuat si incercarile Romaniei de a scoate Moldova din zona postsovietica si asocierea ei Balcanilor de Vest, regiune care, spre deosebire de Est, are perspective clare de aderare la UE.
Daca Romania doreste sa acorde cetatenie moldovenilor, atunci recursul la "dreptul suveran" este insuficient. Bucurestiul trebuie sa le arate foarte clar partenerilor europeni ca simplificarea acordarii cetateniei nu constituie "un drept colectiv" acordat pe criterii etnice, ci unul strict individual, justificat prin conditiile istorice ale ocuparii Basarabiei de catre Uniunea Sovietica. Pe de alta parte, Romania trebuie sa faca mult mai mult decat sa se planga la Bruxelles ca Voronin ne-a bagat vize. O politica de consolidare a fortelor democratice proeuropene, inclusiv a organizatiilor care sprijina integrarea Moldovei, formularea unor mecanisme concrete de dezvoltare a statului de drept si de control al respectarii drepturilor omului in Moldova, asocierea stimulilor financiari cu constrangeri in materie de buna guvernare si de adoptare a acquis-ului comunitar sunt doar cateva instrumente care ar trebui sa faca parte dintr-o strategie privitoare la Moldova, pe care Romania sa fie capabila sa o propuna Uniunii Europene.
