» Creditarea a suferit cea mai mare scadere in martie.
» Dobanzile mari la depozite in lei au atras doar interesul populatiei in ultimele luni.
Soldul total al creditelor acordate firmelor si populatiei a inregistrat in martie cea mai semnificativa reducere lunara din ultimii ani, cu 2,1%, pana la 202,6 miliarde lei, pe fondul scaderii de aproape 10 ori a cererii de imprumuturi, potrivit datelor BNR. In acest fel, ritmul anual de crestere s-a temperat brusc de la 30,7% la 23,1%. In acelasi timp, nivelul depozitelor a scazut usor, la 154,1 miliarde lei, pe fondul cresterii depunerilor in lei din partea populatiei, care a compensat retragerile de depozite ale firmelor.
Restrangerea creditarii a fost mai pronuntata decat se asteptau analistii si s-a produs in special pe partea companiilor. Creditarea in valuta a cunoscut in martie cea mai puternica reducere din ultimii trei ani si jumatate, de 1,6%, ajungand la un sold echivalent de 28,2 miliarde euro. Practic, in martie bancile mai mult au incasat decat au creditat. Stocul imprumuturilor in valuta acordate firmelor s-a redus cu 2,3%, la 13,8 miliarde euro, in vreme ce soldul creditelor acordate populatiei s-a diminuat cu 0,9%, la 14,4 miliarde euro.
Pe componenta in lei, nivelul creditelor s-a redus cu 0,9%, pana la 83 miliarde lei, cu scaderi apropiate atat pe segmentul populatiei, cat si pe cel al firmelor.
"Martie a adus cea mai mare scadere, de la inceputul crizei, in ceea ce priveste soldul creditelor in valuta. Ca ritm anual, creditarea in valuta a incetinit puternic, de la 17,3% la 12%, dar acesta este un lucru bun. Lucrurile se indreapta in directia care trebuie. Pe de-o parte, nici clientii nu mai au apetit pentru imprumuturile in valuta, dupa deprecierea leului din ultimele luni, dar nici bancile nu mai au aceeasi deschidere de a acorda credite in valuta, deoarece accesul la finantare s-a redus si sunt expuse, prin intermediul clientilor, la riscul valutar. Ma astept ca ritmul anual sa coboare in continuare, astfel ca in a doua jumatate a anului ar putea intra pe teritoriul negativ", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
Potrivit lui Chidesciuc, restrangerea semnificativa a creditarii s-a produs in principal pe fondul scaderii puternice a cererii de credite, si mai putin pe fondul prudentei bancilor. "In ceea ce priveste cererea de credite din partea populatiei, oamenii sunt speriati ca isi pierd locurile de munca, salariile nu mai cresc, unele chiar scad, de deprecierea cursului – pe partea creditelor in valuta – si de dobanzile mari la creditele in lei. Cererea din partea companiilor s-a redus din cauza ca acestea nu mai au vanzari, iar in acest fel nu mai au pentru ce lua credite", spune economistul ING. Pentru a ajuta creditarea, bancile trebuie sa opreze reduceri de dobanda, sprijinite si de BNR. "Banca centrala trebuie sa vina cu masuri sustenabile de reducere a dobanzilor pe piata monetara, prin injectarea de lichiditate in sistem, prin intermediul catorva banci. BNR are resursele de a tine in jurul dobanzii-cheie (de 10%) ratele de dobanda de pe piata interbancara. In plus, o reducere a RMO la lei ar asigura lichiditate tuturor bancilor si asta ar ajuta in final economia", a conchis Chidesciuc.
In ceea ce priveste depozitele, nivelul agregat al acestora a ramas la un echivalent de 154 miliarde lei, cu doar 0,2% sub cel din februarie. Soldul depozitelor constituite de firme s-a redus cu 1,5% pe partea de lei, pana la 39,6 miliarde lei, si a scazut usor pe partea de valuta, cu 0,1%, pana la 5,75 miliarde euro.
Chiar si populatia si-a redus cu 0,3% depozitele in valuta, la 7,76 miliarde euro, dar si-a sporit cu 2,3% depozitele in lei, la 57,2 miliarde lei. Cresterea depunerilor in lei ale populatiei a compensat scaderea tuturor celorlalte segmente ale depozitelor. Probabil, pe fondul stabilizarii cursului de schimb si al dobanzilor atractive la lei, unele persoane fizice si-au transformat depozite in valuta in depozite in lei.
