» Liderii coalitiei de guvernare au stabilit principiile dupa care va fi elaborata legea privind salarizarea unica in sectorul bugetar. Tinta acestui sistem: cel mai mare salariu sa fie de maximum 15 ori cat cel mai mic salariu. Privilegiile banesti exorbitante de la stat, stabilite prin legi cu dedicatie, vor disparea.
» Mai multi economisti sustin ca o grila de salarizare unica la stat va elimina "aberatiile" aparute in sistem, in urma carora cheltuielile de la buget s-au dublat in ultimii patru ani. Guvernul Boc se grabeste sa aplice acest sistem la presiunea FMI, care a cerut un control strict al cheltuielilor salariale.
Liderii PDL si PSD au ajuns la un acord in privinta principiilor care vor sta la baza legii salarizarii unice din sectorul bugetar. Guvernul le-a aprobat de urgenta, urmand sa fie stabilite ulterior detaliile aprig disputate de sindicate si de ministere, care privesc ierarhizarea si echivalarea functiilor din diverse domenii. Tinta acestui sistem de salarizare, care ar urma sa intre in vigoare in 2010, este ca pana in 2015 cel mai mare salariu de la stat sa fie de cel mult 15 ori mai mare decat cel mai mic salariu. Potrivit salariului minim actual de 600 de lei, un bugetar nu ar putea depasi 9.000 lei brut. In prezent, aceasta diferenta este de aproape cinci ori mai mare – exista salarii bugetare de 72 de ori mai mari decat cele mai proaste salarii. Adoptarea acestui sistem de salarizare de catre Guvern a fost una din conditiile impuse de Fondul Monetar International (FMI), pentru a semna acordul de imprumut cu Romania.
Premierul Emil Boc a explicat ca acest sistem urmareste alinierea salariilor bugetare din Romania la sistemul folosit in Uniunea Europeana. "Va elimina discrepantele uriase si va da satisfactie echitabila fiecarei categorii sociale care este platita din bani publici", a spus Boc. Reprezentanti ai Ministerului Muncii au declarat ca trecerea la noul sistem va avea loc prin inghetarea salariilor care depasesc suma de aproximativ 6.000 de lei pe luna (salariul presedintelui Romaniei) si marirea treptata a salariilor mai mici, pana cand se va ajunge la raportul stabilit de noua grila de salarizare. Premierul Emil Boc a subliniat ca "nimeni nu va pierde din salariu, dar pentru a se realiza acel raport de 1 la 15 pentru cei din varful piramidei salariale cresterea va fi mica sau deloc, iar pentru cei de la baza piramidei cresterile vor fi accelerate". Guvernul a mai stabilit ca sporurile sa fie incluse in salariul de baza, iar ponderea acestora sa nu depaseasca 30% din leafa. Termenul-limita pana la care proiectul de lege trebuie elaborat este 30 iunie.
Economistii cred ca acest sistem de salarizare unitara trebuia introdus de mult si va elimina discrepantele aparute in urma adoptarii legilor speciale care favorizeaza diverse categorii profesionale precum ofiterii, politistii, diplomatii sau judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. "Cei care au strigat mai tare sau au putut santaja au primit lege speciala. In numele acestor legi s-au produs cele mai mari anomalii", considera analistul economic Ilie serbanescu.
Avantajele acestui sistem de salarizare, folosit in toate tarile dezvoltate din Europa, sunt "eliminarea discrepantelor foarte mari si a sporurilor necontrolate si o previzionare mai usoara a bugetului de cheltuieli", explica Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata. Specialistul spune ca in prezent diferentele dintre bugetari cu acelasi nivel de educatie, cu aceeasi vechime in munca, dar care lucreaza in sectoare diferite, nu au nici o logica si sunt foarte mari.
"Statul este ca o mare corporatie, in care nu se poate ca fiecare departament sa fie platit dupa o alta grila de salarizare. Nu se poate ca portarul de la unii sa aiba salariul mai mare decat directorul de la altii", mai spune Liviu Voinea. Ca urmare a haosului existent in salariile de la stat, cheltuielile bugetare au crescut de la 4,8% din PIB in 2004 la 8,4% din PIB in 2008.
Analistul economic Aurelian Dochia observa ca, in conditiile crizei economice, "impartirea echitatii si a poverilor sunt foarte importante. In ultima vreme au aparut multe aberatii in sistemul bugetar.
S-a ajuns ca uneori sistemul bugetar sa aiba salarii mai mari decat la privat, iar salariul de la stat a devenit referinta pentru negocierile salariale de la privat". Specialistul crede ca noul sistem va fi aplicat treptat si ca va exista o lupta politica intre cei care vor incerca sa-si apere privilegiile acordate in prezent de legile speciale de salarizare.
» Controverse
Primele care au contestat, chiar si tacit, noul sistem de salarizare bugetar au fost exact ministerele in care se gasesc categoriile profesionale favorizate in prezent de legi speciale: Ministerul Justitiei, Internele, Apararea si Afacerile Externe. Ingrijorarea lor este ca functiile si gradele din domeniile lor nu pot fi echivalate cu cele din alte domenii. Sindicatele profesorilor si ale functionarilor publici se cearta cu reprezentantii Guvernului pe aceleasi detalii privind ierarhizarea si echivalarea functiilor dupa care se va stabili grila de salarizare. Din primele discutii au aparut situatii considerate injuste, ca de exemplu salariul unui profesor de scoala echivalat cu cel al unui plutonier.
