79 la suta dintre romani au declarat intr-un sondaj de tip eurobarometru ca au simtit in plan personal efectele crizei economice, in timp ce la nivel european numai 58 la suta dintre europeni au spus acelasi lucru.
Aproape 80% dintre romani spun ca au resimtit personal efectele negative ale crizei economice si financiare si se asteapta in continuare sa suporte si alte consecinte, arata rezultatele sondajului european derulat in lunile ianuarie-februarie 2009. Numarul romanilor afectati de criza economica este cu mult mai mare decat media europeana. Potrivit sondajului 58 la suta dintre europeni resimt in plan personal consecintele crizei financiare si numai 39 la suta dintre acestia sunt de parere ca Guvernele UE au luat suficiente masuri anticriza. Peste 30 la suta dintre romani au incredere in Guvern pentru combaterea efectelor crizei economice si doar 23 la suta cred ca liderii UE ar putea oferi solutiile necesare. La randul lor brtanicii si irlandezii isi pun sperantele mai degraba in guvernul national decat in constructia europeana. La polul opus, se afla Grecia, Polonia si Cipru. In momentul in care a avut loc cercetarea mai putin de 10% dintre romani aveau incredere in FMI. Sociologul Ovidiu Voicu considera ca sondajul reflecta intocmai discursul puterii: "atunci mesajul era ca Romania nu este atat de conectata la economia globala, ceea ce ar prezenta un avantaj pe timp de criza, si ca ar avea resursele necesare pentru a se descurca singura, nefiind vorba nici o clipa de un acord cu FMI". Ovidiu Voicu argumenteaza insa ca desi masurile anticriza sunt vazute ca fiind atributul Guvernului, romanii nu au foarte mare incredere in aceasta institutie, dovada stand si faptul ca potrivit sondajului, 36 la suta dintre romani s-ar simti mai bine daca deciziile ar fi luate la nivel national, in timp ce 39 la suta declara ca ar avea mai multa incredere daca acestea ar fi luate in coordonare cu UE. Totodata, sondajul arata ca aproape jumatate dintre romani nu stiu daca moneda euro are un rol protector impotriva crizei, cu toate acestea 35 la suta sunt de parere ca procesul de adoptarea monedei unice europene ar trebui accelerat. Sociologul Ovidiu Voicu spune ca entuziasmul privind adoptarea monedei este similar cu cel de dinaintea aderarii Romaniei la UE cand "necunoscand detalii despre avantajele sau dezavantajele acestui lucru reprezinta o speranta in mai bine". 12 state dintre cele 16 aflate in zona euro mizeaza in continuare pe mneda europeana, in vreme ce doar italienii, portughezii, spaniolii si cipriotii cred ca fostele monede nationale ar fi rezistat mai bine in fata crizei. De altfel, si la nivel european raportul dintre cei care sustin ca moneda euro a atenuat efectele negative ale crizei si cei care spun ca aceasta nu si-a atins acest obiectiv este foarte strans: 44 la suta contra 39 la suta. In opinia lui Ovidiu Voicu portretul-robot al romanului asa cum reise din Eurobarometru este cel al unei persoane "constiente de existenta crizei pe care insa nu o resimte personal, dar care a inteles mesajul ca prin intermediul Guvernului se poate contracara criza, cu toate ca nu are foarte mare incredere in el de aceea isi pune speranta in avantajele apartenentei la Uniunea Europeana".
