Criza economica zdruncina convingerile si ideile interiorizate de mult in politicile europene, punand sub semnul intrebarii insasi temelia Uniunii Europene. Trebuie ca de aceea sa reafirmam urgent caracterul esential si identitatea Europei, chiar natura modelului nostru european – unul deschis in interior, in exterior si la nivel global. La nivel intern, Europa ar trebui sa ramana o societate deschisa, o economie deschisa. Ar trebui sa luptam impotriva tentatiilor protectioniste care ar putea destrama fundamentul proiectului european, construit pe cele "patru libertati", mai bine zis, a libertatii de circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului.
Dar planul european de recuperare economica, reafirmat recent de Consiliul de Ministri, se concentreaza in principal pe masuri nationale de sprijin al cererii interne. In aplicarea acestui plan, guvernele trebuie sa reziste tentatiei de a transforma masurile de pe plan national in scheme protectioniste inguste.
O asemenea evolutie ar aduce cu sine amenintarea unui somaj ridicat in Europa si in afara granitelor ei; in plus, ar complica si mai mult combaterea crizei. De aceea, o reintoarcere la nationalismul economic, social sau politic pur si simplu nu poate fi o optiune. Comertul intraunional reprezinta astazi aproape doua treimi din totalul comertului exterior al tarilor membre UE. Uniunea Europeana este locomotiva comertului mondial, din care detine o pondere de 18%, urmata de SUA si China. Chiar si libera circulatie a fortei de munca si a oamenilor inauntrul granitelor UE este o realitate bine inradacinata si pozitiva: 2% din cetatenii UE – peste 10 milioane de oameni – si-au stabilit resedinta intr-o alta tara decat cea natala. In anul 2006, 57% din cetatenii europeni si-au declarat disponibilitatea de a se muta din tara lor din considerente profesionale. Dintre ei, tinerii sunt cei mai motivati (o jumatate de milion de tineri din UE studiaza deja intr-o alta tara).
Ca urmare, criza nu trebuie sa devina o scuza pentru a crea noi formate institutionale care pericliteaza echilibrul delicat dintre diferite institutii europene, un echilibru care a trecut, prin ajustari adecvate, testul timpului. Desigur, criza evidentiaza nevoia de a consolida institutiile si instrumentele europene destinate coordonarii si actiunii comune. Avem nevoie de o ratificare definitiva si completa a Tratatului de la Lisabona pentru a dispune de o Uniune Europeana mai puternica pe plan institutional si la nivel international. Nici incertitudinile actuale nu ar trebui sa fie vreo scuza pentru a pune sub semnul intrebarii nevoia de a continua si finaliza procesul extinderii UE. Largirea spatiului comunitar de libertate, democratie, pace, stabilitate si prosperitate, in special in directia Europei de Sud-Est, este un demers aflat in interesul fiecarui cetatean european.
Trebuie sa le transmitem cu adevarat un semnal puternic vecinilor nostri din Balcanii de Vest; un semnal care sa le spuna ca perspectiva lor europeana este inca vie, asa cum au reafirmat sefii de state si de guverne din UE in 2008. si ramanem convinsi de beneficiile strategice si economice ale aducerii Turciei in Uniunea Europeana. Desigur, procesul de integrare depinde si de disponibilitatea statelor care urmeaza sa adere, dar el nu ar trebui oprit sau incetinit. Pe plan global, Europa trebuie sa promoveze un sistem deschis, cuprinzator, eficient al conducerii afacerilor internationale. Prin experienta vasta a convergentei intereselor si valorilor nationale, UE a devenit un model de multilateralism si este acum cel mai puternic actor normativ in toate zonele guvernarii. UE este gata sa joace un rol major in construirea unui nou sistem de guvernare globala.
Dar acest lucru implica o dezvoltare si o aprofundare a relatiilor cu puterile emergente precum China, India si Brazilia, dar si cu organizatiile regionale. Este exact ceea ce Italia a promovat in timpul actualei presedintii a G-8. Trebuie sa integram puterile emergente de azi intr-un nou sistem de guvernare globala. Aceste puteri trebuie sa fie insa, la randul lor, dispuse sa imparta povara cu noi. Este si momentul de a impulsiona cu si mai multa energie runda Doha a dialogului din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. O finalizare cu succes a acestei runde ar reprezenta cea mai puternica actiune de contracarare a tendintelor protectioniste, fiind totodata si instrumentul cel mai bun de reluare a cresterii comertului mondial.
In fine, in timpuri de criza economica ar trebui sa ne ghidam mai mult decat oricand dupa valorile noastre democratice comune – ele reprezentand dimensiunea interna a identitatii noastre europene si un factor crucial de unificare pentru societatile noastre.
Aceste valori sunt in acelasi timp si un instrument solid pentru un leadership european in problemele globale. Europa are un rol special de jucat in asigurarea unei lumi mai bune, in care drepturile omului si libertatile individuale sunt respectate pe deplin si la scara larga. Nu trebuie sa ne ferim din calea propriilor responsabilitati.
Copyright: Project Syndicate, 2009.
www.project-syndicate.org
