» Mediul, Turismul, Educatia si Apararea trebuie sa-si restranga cel mai mult cheltuielile.
» Guvernul vrea sa impoziteze cu 90% veniturile salariale ale bugetarilor care depasesc salariul presedintelui.
» Angajatii la stat care primesc pensie mai mare de 1.700 lei vor trebui sa opteze intre pensie si salariu.
Primele efecte ale acordului cu FMI-UE sunt asumarea de catre Guvern a unui produs intern brut (PIB) pe 2009 de numai 531 miliarde lei, cu 48 miliarde lei sub prognoza oficiala, si ajustarea deficitului bugetar cu 1,1% din PIB (5,9 miliarde lei), pana la 4,6% din PIB. In acest sens, premierul Emil Boc a anuntat ca prima rectificare bugetara prevede reducerea cheltuielilor cu 4,53 miliarde lei si cresterea veniturilor cu 1,37 miliarde lei. Ministerele vizate pentru reducerea alocatiilor sunt Mediul, Turismul, Educatia si Apararea, potrivit declaratiilor unor surse oficiale pentru Mediafax. Analistii spun ca pentru aducerea deficitului fiscal sub 5% este nevoie de o ajustare dubla, de peste 10 miliarde lei, si ca se asteapta la noi masuri de reducere a cheltuielilor. Pentru suplimentarea veniturilor bugetare, expertii in fiscalitate propun plafonarea bazei de impozitare a salariilor, ceea ce ar permite iesirea la suprafata a unor venituri nedeclarate, dar oamenii de afaceri se asteapta ca Guvernul sa creasca povara fiscala.
Ca o masura de reducere a cheltuielilor publice, conform acordului cu FMI, bugetul pe 2009 prevede blocarea posturilor din sistemul public. In sensul ajustarii la nivelul celor cu salarii mari, premierul a declarat ca analizeaza, in cazul bugetarilor, impozitarea cu 90% a veniturilor salariale ce depasesc 8.000 lei (salariul presedintelui), bani care ar urma sa ajunga intr-un fond de solidaritate, pentru sustinerea celor cu venituri mici si foarte mici. De asemenea, premierul a anuntat ca angajatii la stat care primesc si o pensie mai mare decat salariul mediu pe economie (1.693 lei) vor trebui sa opteze pentru o singura forma de venituri – pensie sau salariu. Cei care cumuleaza la stat pensia cu salariul se ridica la 20.000.
"Cei de la FMI au fost destul de ingaduitori cu noi. E bine pentru cresterea economica, dar prezinta riscuri ridicate in sensul derapajelor fiscale si al responsabilizarii autoritatilor fiscale.
Pentru a duce deficitul sub 5% nu sunt suficiente ajustarile anuntate, ci este nevoie de o ajustare de cel putin 10 miliarde lei, in special pe partea de cheltuieli", a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. Gabriel Biris, expert in fiscalitate, spune ca Guvernul ar putea incasa in plus peste 1,37 miliarde lei prin simpla plafonare a bazei de impozitare a salariilor, care ar permite iesirea la suprafata a multor venituri nedeclarate. "In majoritatea tarilor din UE se aplica o asemenea masura. In cazul nostru, un plafon echivalent cu trei-patru salarii medii sau 6.000 lei ar fi rezonabil. Veniturile salariale sub plafon ar fi impozitate cu nivelul contributiilor, circa 40%, iar ce ar depasi plafonul ar fi impozitat cu 16%. Sunt multe masuri care ar aduce bani mai multi la buget, dar pentru punerea lor in aplicare, Guvernul are nevoie de curaj", a afirmat Biris.
"Pentru cresterea veniturilor probabil vor creste in continuare povara fiscala si taxele pe care le pot incasa repede. In acest fel, cine stie cate companii vor mai face fata? Pentru reducerea cheltuielilor noi propunem sa nu se mai transfere catre administratiile locale bani pentru achizitii, decat pentru cele prin licitatii electronice. Totodata, unele primarii au taiat singure la salarii si personal, pentru a se incadra in bugetul primit. Cheltuielile cu investitiile n-ar trebui reduse, dar pentru realizarea lor nu am vazut nici o reglementare, si in acest fel vor avea de suferit", a spus Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
