» "Romania libera" continua astazi campania impotriva radarelor private instalate ilegal de zeci de primarii de pe intreg cuprinsul tarii in asociere cu cateva firme private. Campania "Romaniei libere" nu contesta necesitatea prezentei detectoarelor de viteza pe traseele rutiere, in special in zonele cu risc crescut de accidente. Aceste mijloace de depistare a vitezomanilor sunt necesare pentru a disciplina traficul si a reduce numarul de victime.
Radarele fixe trebuie instalate insa in punctele nevralgice din trafic, si nu in zonele cu "vad bun" pentru primarii lacomi si firmele asociate cu acestia, dornici sa imparta cat mai multe amenzi pentru a-si maximiza profitul. De asemenea, "Romania libera" sustine ideea ca banii rezultati din amenzi sa ajunga in vistieria statului pentru a fi folositi in proiecte de crestere a sigurantei rutiere, si nu in buzunarele unor companii private sau in bugetele unor primarii obscure care nu fac nimic pentru ca in Romania sa se circule mai bine si in conditii sporite de siguranta.
Fostul presedinte al consiliului Judetean Cluj, senatorul Marius Nicoara, a recunoscut ca i-a sprijinit moral pe "Regii amenzilor", ca urmare a interventiei unor oficiali cu rang inalt din Politia Rutiera. Din cuantumul sumei avansate de senatorul Nicoara ca reprezentand volumul cheltuielilor facute de operatorii privati pentru a expedia amenzi catre contravenienti rezulta ca incasarile lunare depasesc un milion de euro. Senatorul PNL Marius Nicoara, ne-a prezentat si metoda prin care managerii Codec au obtinut dreptul sa instaleze camere video pe doua dintre cele mai circulate segmente de drum european din Transilvania: cel dintre Cluj-Napoca si Turda si cel dintre Cluj-Napoca si Huedin. Initial, ideea instalarii de sisteme video de supraveghere a traficului rutier a aparut la sfarsitul anului 2006, povesteste senatorul PNL: "O firma din Bucuresti m-a contactat, in calitatea mea de presedinte al Consiliului Judetean, pentru a organiza o intalnire cu primarii, ca sa isi prezinte oferta.
Am acceptat, ei si-au prezentat oferta, dar nu au mai facut nimic, pentru ca am inteles ca au inceput sa instaleze camere video in sudul tarii". La cateva luni distanta, Marius Nicoara a fost contactat din nou, de aceasta data de comandantul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, comisarul Ioan Pacurar, si de seful Politiei Rutiere, comisarul Alexandru Muresan. "Ei spuneau ca erau disperati din cauza numarului mare de accidente grave de circulatie provocate de viteza excesiva. Ei mi i-au prezentat pe cei de la Codec SPAT, care s-au oferit sa monteze acest sistem de supraveghere pe cheltuiala lor", a dezvaluit Nicoara. Fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj recunoaste ca a incheiat un protocol de colaborare cu Codec SPAT, pe care il vede doar ca pe un "sprijin moral". "Nu este vorba de un contract propriu-zis, ci de un sprijin moral. Contractele urmau sa fie – si au fost – negociate cu primariile", a spus Nicoara.
Cu toate acestea, protocolul de colaborare semnat de Nicoara a fost reziliat de catre noul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, care a motivat gestul sau prin faptul ca nu a fost organizata nici o licitatie. "Nici nu trebuia sa fie organizata licitatie, pentru ca este vorba doar de cate un metru patrat de teren, cu o valoare mult mai mica decat limita inferioara a valorii pentru care trebuie organizata licitatie", comenteaza Marius Nicoara. Actualul senator PNL a adaugat ca nici nu este foarte clar in patrimoniul cui se afla terenul respectiv. Astfel, din punct de vedere administrativ, terenul pe care se afla stalpii cu camere video se afla pe teritoriul comunelor, insa, potrivit legii, rigolele care insotesc drumurile nationale sunt in patrimoniul Companiei Nationale a Autostrazilor si Drumurilor Nationale, dar in administrarea consiliilor locale, a explicat fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj.
Marius Nicoara a mai spus ca primariile nu au investit nici un leu in radare, iar acum au venituri de sute de milioane de lei vechi lunar, ca urmare a amenzilor. "Investitia in acele camere este de milioane de euro. Am inteles ca, dupa doi ani, investitorii inca nu si-au scos banii", a spus senatorul PNL. Chiar daca noua conducere a Consiliului judetean Cluj a identificat nereguli in acest parteneriat public-privat – care aduce mai multe foloase privatului –, Politia Cluj continua ofensiva radarelor, alaturi de SRL-uri. Potrivit purtatorului de cuvant al Politiei Cluj, inspectorul Gina Pop, in prezent, pe drumurile din judetul Cluj se afla 13 camere fixe. "Sistemul de monitorizare video a traficului rutier va fi extins pe raza judetului Cluj pe DN1C", a precizat Gina Pop. Adica, sistemul va fi extins pe drumul dintre Cluj-Napoca si Zalau, iar dupa terminarea lucrarilor de reabilitare pe drumul dintre Cluj-Napoca si Dej, un sistem asemanator va fi instalat si aici.
Pentru ca "Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj nu dispune de fondurile necesare achizitionarii, amplasarii si administrarii unui asemenea sistem de monitorizare video a traficului rutier", dupa cum spune Gina Pop, probabil si noile sisteme vor fi realizate tot de catre firme private.
Primarii suceveni iubesc radarele fixe
In Suceava, primarii localitatilor impanzite de radare fixe declara ca nu s-a organizat nici o licitatie pentru detectoarele de viteza, deoarece firma privata a venit nu numai cu toate avizele necesare, ci si cu recomandarea politiei.
Cele opt radare fixe din judetul Suceava, intrate in functiune pe data de 18 februarie, au inregistrat peste 20.000 de depasiri ale limitei legale de viteza. Doua dintre ele au fost montate de firma Codec SRL Cluj-Napoca in satul Rosiori din comuna Forasti, alte doua radare fixe se afla la Dragoiesti si inca patru – la Dumbraveni. Radarele au fost montate langa drumurile nationale care trec prin localitatile respective. Primariile incaseaza 35% din amenzi, firma Codec urmand sa incaseze diferenta.
Radarele fixe nu au fost montate in baza unei licitatii, ci a unui protocol incheiat intre firma Codec si Inspectoratul de Politie Judetean Suceava. Conform acestuia, politia se obliga sa deserveasca dispeceratul, fara a castiga nimic din amenzi. Purtatorul de cuvant al IPJ Suceava, Gabriel Pantiru, a explicat ca Serviciul Politiei Rutiere le-a facut mai multe propuneri si recomandari celor de la Codec cu privire la amplasarea unor radare fixe. "In functie de recomandarile noastre si de negocierile cu primariile s-au montat acele opt radare fixe", a declarat Gabriel Pantiru, adaugand ca este posibil sa mai fie montate si altele pe DN 2 si DN 17, intrucat "politia a facut mai multe recomandari".
Primarul din Dumbraveni, Ioan Paval, nu a putut fi contactat. El insusi a fost inregistrat, recent, cu depasire a limitei de viteza de unul din radarele fixe din comuna. "Cei de la firma Codec au venit cu o cerere la Primarie privind amplasarea unui radar fix. Noi am eliberat certificatul de urbanism si ei au venit apoi cu avizele necesare, inclusiv de la Drumuri Nationale. In sedinta de consiliu local s-a aprobat apoi amplasarea radarelor fixe pe teritoriul administrativ al comunei", a declarat, in schimb, primarul localitatii Forasti, Avramia Bradut. El a adaugat ca nu a facut licitatie publica pentru ca terenul pe care erau amplasate radarele apartinea celor de la Compania de Drumuri. De asemenea, primarul s-a declarat multumit de faptul ca va incasa bani la bugetul local din amenzile date dupa montarea radarelor fixe. O declaratie similara a facut si primarul comunei Draguseni, Vasile Cepoi.
"Nu stiu nimic de nici o licitatie publica, este treaba celor de la Drumuri Nationale, dar intrebati-ma si de bine, nu numai de rau. Eu stiu ca 35% din sumele incasate din amenzi se cuvin Primariei si, de cand s-au pus radarele fixe, accidentele s-au diminuat cu 90%. Inainte erau si cate patru sau cinci accidente mortale pe an. Acum foarte multi soferi merg cu 60 de kilometri pe ora prin localitate", a declarat primarul Vasile Cepoi. Atat el, cat si Avramia Bradut au explicat ca deocamdata nu stiu exact ce sume le vor fi virate la bugetul local pentru ca trebuie mai intai trimise instiintarile de plata a amenzii, apoi trebuie sa se astepte termenul legal de efectuare a platii. In cel mai bun caz, la sfarsitul lunii, cei de la Directia Generala a Finantelor Publice le vor putea comunica ce bani le-au intrat in cont.
Cert este faptul ca in 12.000 de cazuri de depasiri ale vitezei legale, instiintarile cu privire la depasirea limitei de viteza au fost emise de sistemul electronic si au ajuns ori urmeaza sa ajunga in cel mai scurt timp la proprietarii masinilor. Acestia au obligatia ca in termen de cinci zile sa comunice politiei, completand talonul pe care il primesc in plic, numele persoanei care se afla la volan. Peste 3.000 de raspunsuri au fost deja primite si s-au emis procesele verbale de sanctionare, care ajung la domiciliul contravenientului tot prin posta. Recent, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a anuntat ca va propune in prima sedinta de Consiliu Local incheierea unui contract pentru amplasarea de radare fixe in municipiul resedinta de judet, iar in curand un radar fix va aparea si pe DN 17, in comuna Poiana Stampei.
Reamintim ca in urma dezvaluirilor aparute in ziarul "Romania libera", Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va incepe verificari in judetul Suceava cu privire la legalitatea asocierilor dintre primarii si firmele private care detin radarele.
"Regii amenzilor" pastreaza tacerea
"Regii amenzilor", adica managerii celor doua firme clujene care au instalat sisteme de camere video de tip radar pe majoritatea drumurilor circulate din Romania, impartind uriasul profit cu primariile, in proportie de "40% – statul, 60% – privatul", pastreaza in continuare tacerea.
De o saptamana, managerii Codec si Benefic, cele doua companii care si-au impartit supravegherea video a drumurilor tarii, sunt mereu "plecati din firma" atunci cand redactorii "Romaniei libere" incearca sa-i contacteze.
» Concurenta
Concurenta dintre Codec si Benefic, firmele care au plantat cele mai multe radare fixe, este una acerba pentru ca, desi sunt clujeni, proprietarii celor doua firme fac parte din grupuri diferite de interese. De pilda, in spatele companiei Codec stau unii dintre fostii actionari ai Astral Telecom, companie care a fost preluata de UPC. Asa ar fi Nicolae Pop Baldi (45%). Alaturi de el sunt actionari Eugen Meciu (50%), actionar la IMOFINANCE si director la Banca Transilvania, precum si Petruta Mariana (5%). In spatele Benefic stau oameni de afaceri precum Lucian Santamarian (35%), Dorel Coldea (15%), Ioan Radu Badiu (35%) si Horia Florin Geomolean (15%). Benefic este nou-aparuta pe piata radarelor si nu are atatea contracte precum rivala sa. Codec detine camere video in judetele Valcea, Vrancea, Salaj, Satu Mare, Mehedinti, Maramures, Bacau, Bihor si Cluj, iar Benefic a reusit pana acum sa-si puna radarele in Arad si Sibiu.
» O singura fabrica de bani imparte peste 72.000 de amenzi pe luna
Marius Nicoara marturiseste ca a aflat, de pilda, cum Codec SPAT cheltuieste doua miliarde de lei vechi lunar doar pentru a trimite amenzile vitezomanilor. Potrivit reprezentantilor Postei Romane, expedierea unui plic costa un leu, iar trimiterea unei scrisori recomandate costa 1,4 lei. In schimb, o amenda este de cel putin 60 de lei (cu conditia sa fie platita in 48 de ore de la incheierea procesului-verbal).
Cum aplicarea unei amenzi presupune doua trimiteri postale (o scrisoare simpla pentru identificarea conducatorului auto si o recomandata pentru trimiterea procesului-verbal de contraventie sau, mai nou, doua recomandate), rezulta ca, lunar, sunt incheiate cel putin 72.000 de procese-verbale pentru sanctionarea vitezomanilor.
Daca toate ar fi incheiate doar pe amenda minima si contravenientii ar merge cu totii sa-si plateasca amenda in 48 de ore de la luarea la cunostinta, suma sanctiunilor lunare s-ar apropia, doar in cazul firmei despre care vorbeste Marius Nicoara, de 4,3 milioane lei, adica un milion de euro. Acest lucru arata ca afacerea este extrem de profitabila. De pilda, contractul din 21.09.2007, incheiat intre primaria comunei Izvoru Crisului si Codec SPAT, prevede ca cele doua entitati constituie o asociere in participatiune.
Dupa plata cheltuielilor, 60% din profit intra in contul Codec SPAT, iar 40% in contul Primariei. Un contract asemanator a fost incheiat si cu Primaria Sandulesti. Anul trecut, in contul Primariei intrau 200 de milioane de lei vechi din amenzile generate de camerele de supraveghere din localitatea Copaceni. Acest lucru inseamna ca in conturile Codec SPAT ajungeau, lunar, de pe urma unei singure localitati, circa 300 de milioane de lei vechi.
