» Executorii bancari si cei judecatoresti se razboiesc in plina criza, miza bataliei fiind castigarea rau-platnicilor de la banci, de la care sa recupereze datoriile.
» Restantele la creditele in valuta au totalizat, in ianuarie, 1,46 miliarde lei, in crestere cu 46% fata de soldul de la 31 decembrie 2008. Peste jumatate din aceste credite sunt acordate populatiei.
Noul cod de procedura civila ar putea lasa fara slujbe circa 500 de executori bancari, deoarece atributiile acestora de recuperare a datoriilor de la rau-platnici ar urma sa fie preluate de executorii judecatoresti. Volu–mul urias al acestei afaceri, in conditiile in care numarul datornicilor la banci explodeaza de la o luna la alta in Romania, este miza luptei incepute in plina criza financiara intre cele doua categorii de executori.
Amenintati de somaj, executorii bancari ameninta ca vor iesi in strada pentru a-si apara locurile de munca. "Nu excludem actiuni in strada, in cazul in care vom fi nevoiti", spune Paraschiv Constantin, presedintele Federatiei Sindicatelor din Asigurari si Banci. Sindicalistul sustine ca incredintarea restantierilor bancilor executorilor judecatoresti va majora costurile creditelor: "Orice titlu executoriu presupune un comision, in detrimentul executorilor bancari, care in prezent lucreaza pe salariu fix, fara comisioane.
Bancile vor trebui sa-si ia masuri de siguranta si sa mareasca dobanzile". Bancherii iau si ei apararea executorilor proprii, spunand ca o concediere a acestora nu ar aduce castig nimanui: nici executorilor judecatoresti, nici bancilor si nici clientilor acestora, pentru care costul creditelor s-ar mari. "Putem spune ca in mod aproape sigur costurile crescute ale recuperarii creditelor se vor traduce in costuri ale clientilor bancii. In plus, cred ca exista chiar un risc de sistem intrucat este foarte probabil ca executorii judecatoresti sa nu poata, logistic vorbind, sa administreze numarul mare de dosare care le vor fi oferite", ne-a declarat Daniel Nicolaescu, directorul juridic al Raiffeisen Bank. Mai mult, daca executorii judecatoresti nu vor face fata noilor atributii, bancile vor fi nevoite sa caute alte mijloace de recuperare a debitelor, cum ar fi vanzarea creantelor ori angajarea agentiilor de colectare, care vor conduce la costuri in plus suportate in final de clienti, explica Nicolaescu.
In schimb, senatorul Iulian Urban, asociat la firma de colectare de debite "Urban si Asociatii", sustine ca argumentul ca bancile vor scumpi produsele bancare daca renunta la executorii lor nu sta in picioare: "Cheltuielile cu executorii bancari sunt incluse in costul creditelor".
Reprezentantul Raiffeisen aduce si alte argumente in favoarea executorilor proprii. Astfel, ei beneficiaza de logistica bancilor si sunt supervizati de catre departamentele juridice ale acestora, ceea ce diminueaza riscul masurilor nelegale impotriva rau-platnicilor, fapt demonstrat prin numarul foarte mic al contestatiilor la executare care sunt admise de instante. Conducerea Bancii Comerciale Romane sustine, la randul ei, pozitia Asociatiei Romane a Bancilor, care solicita mentinerea executorilor bancari.
Executorii bancari nu exista in alte tari din UE, ceea ce ar putea constitui un punct in plus pentru executorii judecatoresti. Bancherii recunosc si ei ca in UE nu exista executori bancari, insa subliniaza faptul ca in alte state europene creditorii au legi care ii apara mai bine. "In alte tari exista prevederi legale care dau creditorilor mult mai multa putere. De exemplu, creditorii isi pot valorifca mult mai usor garantiile, le pot lua in posesie, in timp ce regimul nostru juridic a fost construit in jurul ideii de a-l avantaja pe debitor", spune juristul Raiffeisen. Pe de alta parte – sustine Iulian Urban –, principala acuza care li se aducea bancilor cu executori proprii era aceea ca "faceau tot ce se putea sa diminueze valoarea unui bun al datornicului". De pilda, daca un datornic la banca nu-si mai putea plati ratele la un credit ipotecar de 60.000 euro, executorii bancari executau silit datornicul, obtinand un pret subevaluat pe imobilul respectiv.
"Astfel, datornicul mai aducea si bani de acasa. Intre timp, bancile au inteles ca restantierii reprezinta cel mai important capital al lor. Ele castiga din dobanzi si penalitati atat timp cat tu ai o datorie la banca. Era un sistem profitabil pentru ei", spune Urban. Insa interesele debitorilor erau lezate prin aceasta practica, adauga el: "Faptul ca ai o datorie la banca nu inseamna ca banca trebuie sa te transforme intr-o lamaie din care stoarce si ultimul ban". Urban recunoaste ca firmele de colectare si recuperare de creante vor avea de castigat de pe urma eliminarii executorilor bancari, deoarece bancile vor apela mai mult la ele pentru a negocia amiabil cu datornicii.
Tot mai multi restantieri
Ritmul de crestere a restantelor la credite a crescut semnificativ in ianuarie 2009, la 46% la valuta si la 10,6% pentru lei, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Valoarea restantelor la imprumuturile in lei, acordate preponderent firmelor, a fost la sfarsitul lunii ianuarie de 2,07 miliarde lei, in urcare cu 10,6% fata de soldul din decembrie, de 1,87 miliarde lei. Restantele la imprumuturile in valuta au totalizat in ianuarie 1,46 miliarde lei, in crestere cu 46% comparativ cu soldul de 993 milioane lei de pe 31 decembrie 2008. Peste jumatate din aceste imprumuturi sunt acordate populatiei. Presedintele Traian Basescu a avertizat ca statul ar putea actiona pentru ca persoanele care in mod deliberat nu isi ramburseaza creditele sa fie stimulate sa o faca, pentru a proteja sistemul bancar din Romania. Basescu nu a precizat insa cum ar putea interveni statul democratic in relatiile dintre cetateni si bancile private.
