» Valea Prahovei si imprejurimile se numara printre zonele cu cel mai mare potential pentru practicarea sporturilor de iarna in Romania. Din pacate insa, de 18 ani nu s-a realizat mare lucru pentru dezvoltarea acestei regiuni, bineinteles, in comparatie cu oportunitatile pe care le ofera relieful.
In micul capitol al "plusurilor" cu care ne putem lauda, "contabilitatea" se poate tine pe degetele de la o mana. In 2004 au fost inaugurate in Busteni noua partie Kalinderu (1.300 m, latime medie de 40 m) si un telescaun modern cu panou de plexiglas. Un an mai tarziu, in 2005, a fost pus in functiune un nou telescaun si in Predeal, care l-a inlocuit pe cel vechi. In 2007, au fost inaugurate gondolele de la Sinaia si Azuga, dar daca la Azuga progresul a fost vizibil cu noua instalatie – cu 46 de cabine care strabat in cinci minute cei 1.800 m, de la baza partiei pana la cota 1530, la o diferenta de altitudine de 550 m, spre deosebire de batranul telescaun care parcurgea in 17 minute aceeasi distanta –, despre Sinaia nu se poate spune acelasi lucru, cel putin deocamdata.
Gondola din Sinaia, pentru a carei constructie s-au investit 7.705.950 euro, inclusiv TVA si taxele aferente – din care Guvernul a alocat 7.500.000 lei, restul de bani fiind investitie a administratiei locale, in urma unui contract de leasing –, face legatura intre oras, mai exact Cota 998, si Cota 1400, dar functioneaza in paralel si la concurenta cu vechea telecabina. Noua instalatie, cu 35 de cabine si o capacitate de cate opt persoane, intr-o ora putand calatori in jur de 1.700 de oameni, desi are capatul la cativa metri de noul telescaun (care din martie 2006 face legatura intre Cota 1400 si Cota 2000), este aproape inutila, majoritatea schiorilor alegand tot varianta cu cele doua telecabine "antice". si asta, pentru ca telegondola nu deserveste nici o partie, iar telescaunul, desi este ultramodern, mai mult nu functioneaza pentru ca a fost pozitionat intr-o zona foarte expusa la vant. Deci se poate spune ca banii au fost aruncati pe fereastra. Cozile si aglomeratia pentru a urca in Valea Dorului – daca nu cel mai mare, unul dintre cele mai mari domenii schiabile din tara – au ramas cele dintotdeauna. Iar in "Vale" totul este "conservat": acelasi telescaun din anii ‘50 deserveste trei partii mari si late, care totalizeaza cel mult 5 km, desi potentialul zonei este de zeci de kilometri de partie, si un teleschi (cam de aceeasi varsta cu telescaunul) care functioneaza din an in Paste si te duce in varful Partiei "Scandurar", foarte rar amenajata cu ratracul.
De ce s-a realizat atat de putin, pana acum, pentru dezvoltarea domeniului schiabil aflat la mai putin de 200 kilometri de Capitala au incercat sa ne lamureasca cativa reprezentanti ai administratiilor locale, dar si oameni de afaceri dispusi sa investeasca in crearea unor baze sportive pentru practicarea sporturilor de iarna, care le-ar aduce implicit profituri considerabile.
Partia Noua asteapta pe hartie de un an si jumatate
Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, ne-a oferit cateva motive ale realizarilor sale modeste in aria schiabila din localitatea al carei edil este. "Avem cateva proiecte finalizate de mai multa vreme, la unele avem si banii, dar ne lipsesc avizele de la Ministerul Mediului. In momentul in care s-a pus problema intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a aparut Natura 2000 (n.r. – o retea ecologica de arii naturale protejate la nivel european, formata din arii de protectie speciala avifaunistica si arii speciale de conservare, solicitata de UE pentru finalizarea negocierilor de aderare), aproape ca a devenit imposibil sa realizezi ceva in domeniul schiabil de la noi. De pilda, avem 22 milioane euro pentru dezvoltarea Vaii Dorului si modernizarea Vaii lui Carp (n.r. – pe Partia Carp, deocamdata neamenajata si modest marcata, ar trebui sa se desfasoare in 2013 proba de slalom special din cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European). Nu am reusit nici pana azi sa obtinem avizul de la Mediu pentru inceperea lucrarilor, desi am specificat clar ca nu intervenim asupra ariilor protejate. Un alt proiect, de asemenea gata, este cel legat de amenajarea unei partii noi, inguste, prin padure, pe care sa avem si tunuri de zapada si instalatie de nocturna, de la baza telegondolei la Cota 1400, denumita chiar asa: «Partia Noua». De anul trecut am finalizat si licitatia pentru angajarea constructorului, dar proiectul nu poate fi demarat pentru ca ne trebuie doua hectare de teren de la Romsilva. Desi este vorba de o tranzactie de la stat la stat, Romsilva ne-a cerut 20 miliarde lei vechi pentru portiunea care ne mai trebuie, bani pe care nu ne permitem sa-i platim deoarece aproximativ atat ne costa toata lucrarea. Am incercat si o asociere cu ei, insa initiativa a fost sortita esecului. Asteptam asadar o noua legislatie care sa ne permita sa ne ducem planurile la bun sfarsit", ne-a declarat Vlad Oprea.
Amenajarile de partii noi, descurajate de taxele uriase
De problema taxelor foarte mari percepute de Romsilva pentru a da avizul pentru defrisare, chiar si pentru amenajarea unor partii de interes public, s-au lovit si alti potentiali investitori, ca, de pilda, Ovidiu Garbacea, fost antrenor al lotului national al Romaniei de schibiatlon, actualmente prosper om de afaceri. Patron al unui complex turistic aflat la aproximativ 7 km de localitatea Bran, fostul tehnician a inceput si constructia unei baze pentru practicarea sporturilor de iarna, dar nu o poate dezvolta din cauza restrictiilor impuse de Romsilva. "In zona exista un potential uman extraordinar pentru practicarea sporturilor de iarna si, cum relieful se preteaza, am amenajat deja o pista de biatlon unde organizam de trei ani Cupa Gradistei. Avem, de asemenea, o partie mica de schi, de 500 m, dotata cu teleschi, pe care de zece ani incerc sa o lungesc in partea superioara, dar nu reusesc deoarece nu pot sa tai padurea, desi este a mea. Pentru a scoate 4-5 hectare din fondul forestier, cat as avea nevoie pentru a amenaja o partie de 1.200 m cu o diferenta de nivel de aproape 400 m, ar trebui sa platesc 3 miliarde lei pe hectar. Or, este exagerat de mult. Din pacate, au fost defrisate mii de hectare de padure, fara sa se plateasca nici un fel de taxe, si in locul lor fie a ramas un gol imens, fie au fost construite abuziv vile. Iar cand se pune problema amenajarii unor partii de interes pubilc, taxele sunt uriase", a spus fostul tehnician de biatlon, care, gratie investitiilor sale in baze sportive, pe langa faptul ca a contribuit la dezvoltarea biatlonului in zona, a urcat si pe primul loc in topul firmelor de turism din zona Bran-Moeciu.
Snowboarderii si fondistii mai au de asteptat
Emanoil Savin, primarul orasului Busteni, asteapta, la randul sau, schimbarea legislatiei pentru a amenaja o partie de schi fond de 10 km (partie pe care este prevazut a se desfasura, in 2013, concursul de schi fond din cadrul FOTE) si una exclusiv pentru snowboard. "De aproape doi ani am inceput proiectarea partiei de schi fond, care ar costa cam 5 milioane euro, dar nu reusim sa ne intelegem cu Romsilva. Jumatate din partie este defrisata si este a noastra, dar pentru cealalta jumatate, care-i a Regiei Nationale a Padurilor, trebuie sa dam la schimb 3 hectare de padure in alta parte si, in plus, sa platim si taxele pentru defrisare. Avem avizele de defrisare de la Parcul Natural Bucegi si acum asteptam legislatia, sa ne scuteasca de taxe suplimentare la Romsilva, mai ales ca ministrul Turismului, doamna Elena Udrea, ne-a promis ca ne va sprijini demersurile pentru dezvoltarea domeniului schiabil. In prezent lucram la amenajarea partiei Kalinderu 2, care va fi exclusiv pentru snowboard, in dreapta celei deja existente, care ne va costa in jur de 1,8 milioane euro", a spus edilul din Busteni.
Tunurile pentru zapada, inutile fara apa
Un alt "spin" in coasta investitorilor in partii de schi de pe Valea Prahovei este lipsa apei. Daca edilii din Sinaia au macar in plan constructia unor bazine de colectare a apei in Valea Dorului, mai putin norocosi sunt cei din localitatea Paraul Rece, unde, desi exista cateva pante, in lipsa apei, localnicii nici nu se pot gandi la transformarea acestora in partii. "Avem pante, avem tunuri pentru produs zapada, dar nu avem apa suficienta, asa ca adio partii de agrement. Un tun consuma in jur de 8 litri pe secunda, adica enorm pentru resursele noastre. Personal, posed o partie cu o lungime de 550 m langa hotel, dar daca nu ninge, este impracticabila", a spus Liviu Cocos, patronul unuia dintre hotelurile din Paraul Rece.
» Sprijin COSR doar pentru modernizarea bazelor existente
Proiectul Comitetului Olimpic si Sportiv Roman de a organiza pe Valea Prahovei, in 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European pentru sporturi de iarna le-a dat "aripi" tuturor primarilor din zona. Acestia spera sa se foloseasca de FOTE pentru obtinerea unor fonduri guvernamentale cu care sa-si realizeze proiectele legate atat de dezvoltarea actualelor partii, cat si de amenajarea unor drumuri si partii noi. Conducerea COSR a fost insa ferma fata de acest aspect. "Scopul nostru este de a moderniza si omologa exclusiv bazele sportive deja existente pe care se vor desfasura intrecerile sportive din cadrul competitiei din 2013. Noi vom sprijini edilii de pe Valea Prahovei exclusiv in aceasta directie", a precizat Ioan Dobrescu, secretar general al COSR. De asemenea, Monica Ridzi, ministrul Tineretului si Sportului, a precizat ca institutia pe care o reprezinta se va implica in sprijinirea dezvoltarii infrastructurii sportive, mentionand ca doreste sa fie puse la punct bazele sportive pentru antrenarea sportivilor ce vor participa la FOTE 2013.
» Promisiuni legislative de la Ministerul Turismului
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a facut insa mai multe promisiuni. Pe langa faptul ca a declarat ca institutia pe care o conduce se va implica efectiv in organizarea FOTE, Elena Udrea a afirmat ca va face demersuri pentru modificarea unor legi pentru a inlesni amenajarea de partii. Potrivit promisiunilor ministeriale, terenurile care vor fi scoase din fondul forestier si vor fi trecute in proprietatea administratiilor locale in vederea construirii de partii vor fi scutite de la plata oricaror taxe.
