Conducerea PNL nu are de ce sa se supere ca a pierdut din nou functia de primar al Clujului. Ar comite o mare greseala liderii de la centru daca i-ar imputa lui Marius Nicoara infrangerea la scor in fata pedelistului Sorin Apostu, fara sa tina seama de efectele crizei interne instalate la toate nivelurile partidului. stim si noi in ce ape se scalda in acest moment fostii guvernanti si in ce directie vaslesc liderii penelisti pentru promovarea unor interese inainte de congresul extraordinar din martie.
Cunoastem, totodata, cat s-a chinuit bietul Tariceanu in cele trei zile cat a stat la Cluj pentru a convinge electoratul sa-l voteze pe Nicoara si ce eficienta a avut acel simulacru de campanie dinaintea scrutinului promovat de actualul presedinte. Ce s-a intamplat cu adevarat in Ardeal este mai grav insa decat o arata rezultatul votului in sine. A iesit la suprafata zbuciumul instalat in PNL in urma trecerii in opozitie, concomitent cu incercarea ex-premierului de a-si impune si in viitor dominatia de facto prin torpilarea unui demers perfect logic sustinut de Crin Antonescu si Ludovic Orban, doi dintre liberalii care vor schimbari la varf inainte de competitia pentru prezidentiale.
Pe durata perioadei premergatoare alegerii noului primar al clujenilor s-a vorbit doar despre modificarea statutului PNL. Actorii-cheie au militat numai pentru desfiintarea a zece posturi de vicepresedinte, iar Tariceanu pentru blocarea functiei de presedinte executiv, nicidecum pentru o sustinere in bloc a lui Nicoara – situatie care explica suficient in ce directie s-a dorit concentrarea eforturilor la nivel central si ce tinta urmaresc cele doua tabere aflate in disputa. Ca atare, mutarile gandite si facute la varful partidului nu au avut nici o legatura cu scrutinul local de la Cluj. Beneficiind de un sprijin politic minor de la centru, aproape de nesesizat, Marius Nicoara nu avea cum sa obtina mai multe voturi dintr-un motiv foarte simplu: atat poate PNL in acest moment. Proportia de 25 la suta reprezinta pe undeva masura interesului de care a dat dovada conducerea partidului pentru castigarea unei functii cu semnificatii mult mai largi in plan politic.
Daca vreti, acest rezultat, care nu trebuie sa-i supere pe Tariceanu si pe aliatii potentiali, arata ca distanta ce separa PDL de PNL nu s-a modificat nici la nivel local si nici central, cu toate ca din iunie 2008 pana astazi clasa politica a trecut prin mai multe examene. Nu sustin parerea unora conform careia PNL se putea vindeca repede dupa infrangerea din noiembrie, cand a pierdut puterea. Nu avea cum sa scape de convulsii interne daca se ia in calcul ca liberalii au ratat sansa ramanerii la guvernare din cauza incapatanarii fostului premier, tot mai des criticat. Faptul ca Antonescu si Orban considera ca PNL are nevoie de un alt lider nu constituie insa "un subiect minor", asa cum il vede Tariceanu, ci un demers firesc, favorizat de atitudinea unui om politic care a evitat, dupa cum declara adversarii, "sa se consulte cu partidul, luand decizii de unul singur, procedand exact ca predecesorul sau la Palatul Victoria Adrian Nastase".
Niciodata nu l-am vazut pe Tariceanu facandu-si "mea culpa" atunci cand a gresit. Nici ca premier, nici ca presedinte de partid. Analizati cazul recent de la Cluj si veti constata ca vinovatul principal pe care l-a gasit Tariceanu pentru infrangerea PNL este PSD, partid acuzat ca a facut "figuratie" la alegerile pentru primarie in favoarea PDL. Despre prestatia echipei liberale, care l-a sustinut pe Nicoara, nu a spus altceva decat ca este nemultumit de rezultatul obtinut intrucat spera ca PNL sa obtina victoria! La acuzatiile facute de Tariceanu, Vasile Dancu a raspuns sec: "La Cluj, PSD nu a facut blat. Atat a putut. N-a mers pur si simplu". Este o alta abordare peste care nu ar trebui sa treaca unii politicieni atunci cand discuta despre infrangeri electorale. Asaltul pur verbal are rostul lui, insa cinstit ar fi ca responsabilitatea sa fie asumata in caz de esec pe masura implicatiilor. Pana acum, fostul premier ne-a obisnuit cu atacuri la adresa lui Traian Basescu, atacuri care nu i-au adus beneficii de popularitate. Mai nou, a deschis "focul" si asupra lui Emil Boc de pe pozitia unui specialist in guvernari incheiate cu deficit bugetar mare.
Prim-ministrul nu este tratat ca un sef de guvern, ci doar ca omul Cotroceniului, care nu iese din cuvantul lui Basescu. Daca merge pe aceasta linie, Calin Popescu Tariceanu nu va avea cum sa reintre in gratiile alegatorilor pentru alegerile prezidentiale cata vreme calca pe un drum batatorit lipsit de interes. "Sa reintre" e un fel de-a spune, ca s-ar putea sa nu mai poata sa reintre deloc daca Crin Antonescu castiga la congresul din martie. Sau daca Ludovic Orban continua sa scoata din gusa alte lucruri "vazute cu ochiul liber" in legatura cu comportamentul lui Tariceanu in partid si nu numai. Este vorba de un trecut pe care unii dintre liberali ar putea sa-l reactualizeze pe fondul ascutirii luptei pentru castigarea puterii in PNL. Nota de plata pentru esecul de la uninominal se scrie in aceste zile, stimati cititori.
