» In Romania exista sute de asezari in care, din cauza drumurilor impracticabile, masinile de interventie nu pot intra, potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
» Satenii din localitatile izolate s-au obisnuit sa se descurce singuri atunci cand au nevoie de ajutor. Oamenii spera ca macar in campaniile electorale politicienii sa le mai toarne cativa kilometri de asfalt.
Romania are multe sosele care nu exista decat pe harta. Multe dintre asa-zisele drumuri comunale si chiar judetene sunt, in realitate, facute din pamant, uneori cu ceva pietris pe anumite portiuni. In cea mai mare parte a anului, doar carutele cu boi pot razbate prin noroaie. In multe situatii, copiii trebuie sa mearga zilnic pe jos cativa kilometri pana la scoala din satul vecin. Mai rau insa este atunci cand oamenii au nevoie de salvare sau de pompieri. Masinile de interventie refuza de multe ori sa intre in aceste localitati, pentru ca ar ramane blocate.
Potrivit unei situatii realizate la nivel national de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (IGSU), in acest moment exista mai mult de 700 de sate, catune sau alte asezari omenesti in care nu se poate face accesul cu mijloace auto. La acestea mai trebuie adaugate localitatile "catre care accesul se poate face foarte greu", al caror numar este de aproximativ 1.400. Situatia este chiar dramatica, daca tinem cont ca pe anul trecut s-au produs cu 65% mai multe situatii de urgenta decat in 2007, potrivit IGSU. "Romania libera" a fost prin cateva localitati in care nu exista asfalt pentru a vedea cum se descurca localnicii.
"Care face drumuri, pe ala il alegem presedinte"
Comuna Nenciulesti, din judetul Teleorman, este la o aruncatura de bat de Alexandria. "Drumul este un dezastru. Cautati pe cineva anume? Altfel, nu merita sa mergeti asa aiurea, poate ati gresit ruta", zice soferul unui camion alb de marfa. Ne-am dat seama rapid ca avertismentul localnicului era indreptatit. Nu mai vazusem nicaieri o asemenea concentrare de gropi pe metru patrat pline ochi de apa, cu o adancime de cel putin 30-40 de centimetri. si asta pe o distanta de 20 de kilometri, unde sunt insirate vreo cinci-sase sate.
La Paru Rotund, o femeie pe care o luam la autostop ne descrie situatia cat poate de bine: "Noi suntem aici ca boii aia dusi in lant. Nu avem dispensar, nu avem pod peste raul Vedea, la gara nici nu se poate ajunge de noroi, cum sa mearga copiii la scoala? Sa ne spuneti pe care primar sa il alegem presedintele tarii ca sa ne faca drum bun", zice Cecilia Preda.
Mai mergem in zigzag cativa kilometri, ne luam la intrecere cu o caruta, o fata pe o bicicleta ne depaseste: "Voi nu vedeti cum arata drumurile, ce ma intrebati?", ne spune tanara. Ajungem la Vedea, comuna, unde prima femeie iesita in cale ne zice ca, in urma cu ceva vreme, a facut Revelionul in spital, la oras, pentru ca salvarea nu s-a putut intoarce pe drumul devenit impracticabil. "Ne promit de ani de zile ca asfalteaza, dar nu se intampla nimic", spune femeia pe un ton mai degraba neutru.
Dupa alti 3 kilometri, incepe asfaltul. Ne-am facut socoteala ca am intalnit fix trei masini in cei 20 de kilometri de drum dezastruos.
Kilometrii electorali ai lui Liviu Dragnea
Am plecat mai departe, spre Ciolanesti, alta localitate din Teleorman inclusa de IGSU in categoria celor unde "accesul nu se poate face cu mijloace auto". Pe aproape 25 de kilometri, asfaltul era proaspat turnat. La intrarea in comuna insa… "Dumnezeu cu mila": balti, gropi. Incaltaminte obligatorie – cizme de cauciuc. Cum de s-a terminat asfaltul exact la intrarea in comuna? Explica Ion Bobosila, satean: "Cu o noapte inainte de alegerile locale, cam pe la 7.00 seara, sambata, au venit cu masinile si pana a doua zi au asfaltat doi kilometri. Exact portiunea de la iesirea din sat pana intr-o pasune unde se organizeaza targu’, ca a doua zi era si targ. L-a facut Dragnea (n.r. – presedintele Consiliului Judetean Teleorman) ca sa arate ce muschi are si ca sa influenteze taranii sa voteze cu omul lui de la PSD. A doua zi, lumea a mers la targ pe asfalt, s-a mirat, da’ de iesit primar a iesit altu’".
Ca sa ajungem in soseaua Rosiori-Alexandria, am apucat-o pe un drum laturalnic, in mijlocul caruia se afla comuna Sfintesti. "Sfant" pare numai namolul, care nu dispare din noiembrie pana in aprilie. Salvarile ajung cu intarziere, dupa cum spun localnicii. Cat despre masinile de pompieri, decat sa le astepti, mai bine pui mana pe galeti si stingi focul cu apa din balti.
Branza e pe bani la Branzari
Scenariul electoral de la Ciolanesti-Teleorman se repeta in judetul Arges. Ca sa ajungi in catunul Branzari, trebuie sa parasesti soseaua Pitesti-Campulung pe un drum ingust, dar asfaltat. Acesta se termina exact la intrarea in satul care numara 28 de familii, dintre care 25 poarta numele "Branza".
Nevasta lui Gheorghe a nascut doi copii in padure, dar asta nu i-a impiedicat sa creasca sanatosi, sa isi faca un rost. Barbatul sta cu cizmele in noroi si apa ii trece de glezne. "Au asfaltat cu o saptamana inainte de alegeri. Da’ nu or mai putut asfalta inca un kilometru, ca atat ii satu de lung, sa scapam si noi de noroiu asta? Ii cu smecherie. Or lasat pentru alegerile pentru Constitutie, ca sa aiba ce asfalta si sa ne ia voturile", zice Gheorghe Branza.
Dar nenorocirile nu se opresc aici. "Dom’ne, sa scrieti sa ne bage telefon fix, ca eu pana fug pe deal sa prind semnal la mobil pentru salvare ma intorc si nu mai apuc decat sa aprind lumina la cap. Avem patru copii care merg la scoala, dar astia trimit microbuzul numai cand isi aduc aminte. Asa ca in fiecare zi urca dealu asta abrupt, sa nu ocoleasca nu stiu cati kilometri sa mearga la scoala", explica omul.
De la primaria din Micesti, de care apartine satul, aflam ca exista un proiect de asfaltare care nu a fost aprobat.
Turism pe propria raspundere
Turistii care vor sa viziteze Cheile Dambovicioarei sau zone din rezervatia Piatra Craiului ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a se aventura pe stanci sau coline. Pentru ca ar putea astepta la nesfarsit un ajutor din partea masinilor de salvare.
Ultimele case ale comunei Dambovicioara, aflata pe culoarul Bran-Moeciu, raman in urma dupa 7 kilometri de gropi, zapada si pamant. De aici pana in satul Ciocanu nu se poate ajunge decat pe jos. "Eu am urcat cu o masina puternica, dar numai vara. Asa cum sunteti echipati nu veti ajunge in veci", zice un pasionat de aventuri montane.
Nici la Satic, unde se urca pe o ruta paralela, nu avem mai mult noroc. Drumul este strajuit in dreapta de o vale adanca, iar in stanga, de munte. Pentru a strabate cei 10 kilometri de cratere si pamant amestecat cu zapada, ai nevoie de rabdare multa. Iar la Valea lui Ivan mai urci 6 kilometri. Deci, interzis cu masina.
Daca am vrea sa facem haz de necaz, am putea transforma asezarile "calamitate" in obiective turistice. Sigur exista multi europeni care ar vrea sa vada cu ochii lor cum se traia in Evul Mediu. Ar fi un proiect pe termen lung, pentru ca gropile, noroiul sau pamantul de pe drumuri nu o sa dispara prea curand. Nici localnicii nu pleaca nicaieri.
» Pe jos prin Apuseni, de doua mii de ani
In Apuseni, satele in care nu doar salvarile, dar chiar si preotul ajung foarte rar sunt nenumarate. Pentru ca imediat dupa venirea comunistilor la putere aceste asezari au cunoscut o depopulare continua, nici o autoritate nu s-a mai ingrijit sa asfalteze drumurile. In Bulbuc mai traiesc cinci familii, in Viezuri – doua, iar la Valea Mare – patru. La numai o jumatate de ora de mers pe jos, la Racatau, nu a existat niciodata curent electric. Toate apartin de comuna Ceru Bacainti, considerata cea mai saraca din judetul Alba. Drumurile de aici sunt mai degraba niste carari pe care masini grele trimise de primarie le batatoresc primavara.
Asa se perpetueaza, nedorit, traditia: nasteri asistate de moase, zeci de kilometri pe jos ca sa cumperi o bucata de pita. La Garda de Sus, zona de o frumsete rara, urci pe un drum abrupt plin de bolovani, cu foarte mare greutate. Desi la capatul lui se afla Ghetarul Pestera Scarisoara, nu s-au gasit bani pentru asfaltare. Majoritatea turistilor isi lasa masinile la poalele dealului. Muntele Bocului se afla la doar 50 de kilometri departare de Cluj-Napoca, pe teritoriul comunei Baisoara, insa putini se incumeta sa ajunga in localitatea situata la altitudinea de 1.386 metri. Din cauza drumurilor impracticabile, copiii din sat merg zilnic pe jos pana in satul Muntele Baisorii, cale de 7 kilometri, iar de acolo pornesc mai departe, cu microbuzul scolar, pana in Baisoara, alti 10 kilometri.
"Nu a murit nimeni pentru ca nu o ajuns salvarea la el"
Judetul Vaslui are mii de kilometri de drumuri de pamant care arata deplorabil. Adeseori si pe vremuri de ploaie, in multe sate, masinile pompierilor militari, ale salvarii sau cele ale politiei nu reusesc sa ajunga.
Multi bolnavi din sate ca Slobozia (comuna Garceni), Lingurari si Rugarie (Voinesti), Mocani si Razesi (Puiesti), Deleni (Deleni), Teisoru (Puscasi), Harsova (Delesti) sau Fastaci (Cozmesti) traiesc adevarate drame atunci cand au nevoie urgenta sa ajunga la spital. "Nu avem ce face. Avem doar doua masini cu tractiune integrala, iar ambele s-au stricat. Ne chinuim sa-i aducem la spital chiar si in aceste conditii. Mergem pe jos dupa ce lasam masina undeva la un drum pietruit, mai vin oamenii cu carutele, ne facem cu greu meseria in aceste sate", explica Dan Filibiu, managerul Serviciului Judetean de Ambulanta.
In doua sate din sudul judetului, Mocani si Razesi, din comuna Puiesti, locuiesc 200 de familii. Accesul este imposibil atunci cand se strica vremea. "Nu am nici o sansa sa fac drumuri pietruite, ar costa prea mult. Cand ploua, e jale acolo. Nu intra nimic, nici o masina, pe drumurile acelea, oamenii sunt izolati. Le-am recomandat, daca sunt bolnavi care au nevoie de ambulanta, sa foloseasca tractoarele sau carutele, sa-i aduca la centru", explica Costel Moraru, primarul din Puiesti. Saracie mare este si in satul Fastaci, unde sunt 1.400 de familii. La intrarea in sat, panta este atat de mare incat autoturismele nu pot intra in localitate atunci cand ploua.
E adevarat, in sat sunt si portiuni de ulite de 7-800 de metri, pe care nu se poate intra cu masina. Dar nu pot spune ca a murit cineva pentru ca nu a ajuns salvarea la el", afirma primarul comunei Cozmesti, Vasile Aporcaritei.
