» Bancile straine sunt obligate sa-si mentina liniile de finantare catre filialele locale, de teama pierderilor.
Scumpirea ratelor la credite, datorata atat deprecierii puternice a leului, cat si cresterii dobanzilor pe piata monetara interna, face ca cei mai vulnerabili clienti pentru banci sa fie chiar cei considerati, pana nu demult, "ideali" – carora bancile le-au acceptat un grad ridicat de indatorare – si cei care si-au pierdut locul de munca. In plus, bancile care au majorat dobanzile, transferand asupra clientilor scumpirea finantarii proprii pentru a-si mentine profitul in cotele estimate, au afectat capacitatea acestora de rambursare a ratelor si s-ar putea alege chiar cu pierderi dinspre clientii cei mai indatorati.
In vara lui 2008, romanii puteau accesa credite in conditii destul de relaxate si la dobanzi relativ rezonabile. Astfel, pentru un credit ipotecar existau variantele in franci elvetieni (CHF), in euro sau in lei. Potrivit brokerului de credite Kiwi Finance, la creditul in CHF dobanda era de 7,11%, la cel in euro se percepea o dobanda de 8,65%, iar la cel in lei – de 11,62%. La acea vreme, cel mai ieftin era imprumutul in franci elvetieni, cel in euro fiind cu 14% mai scump, iar cel in lei fiind cu peste 43% mai costisitor. Fiind credite pe termen lung, in perspectiva adoptarii euro, nu degeaba creditele ipotecare au fost accesate in proportie de peste 90% in valuta.
Totodata, creditele ipotecare erau considerate ca avand cea mai puternica garantie, locuinta in sine. De aceea, la imprumuturile pentru locuinte, bancile acceptau un grad de indatorare mai mare decat la celelalte tipuri de credite. Cel mai ridicat grad de indatorare mergea pana la 70-75% (rata la imprumut reprezenta 70-75% din venituri), dar pentru aceste conditii nu se puteau califica decat clientii asa-zisi "ideali", cei cu venituri mari, care nu fusesera marite recent, cu vechime la locul de munca etc.
Cum isi ramburseaza acum ratele cei care au accesat atunci un credit ipotecar?
Cei care au ales imprumutul in CHF, la o dobanda fixa de 7,11%, sunt afectati doar de deprecierea leului in raport cu francul elvetian. Cum cursul CHF a urcat cu peste 26% din vara pana in prezent, clientii trebuie sa returneze acum o rata care le inghite aproape toate veniturile (90-95%), desi ei mizau initial pe un grad de indatorare de 70-75%. Daca veniturile acestora s-au micsorat fata de momentul contractarii creditului, ca in cazul unor bugetari pentru care s-au taiat unele sporuri, acestia intra in incapacitate de plata.
Cei care s-au imprumutat in euro, la o dobanda variabila, legata de Euribor, platesc in prezent rate mai mici in echivalent lei. Deprecierea leului in raport cu euro (de circa 17-20%) a fost absorbita in totalitate de coborarea cu 3 puncte a ratei Euribor, la care se imprumuta intre ele bancile europene cu rating maxim. Cei care s-au imprumutat in euro la o dobanda variabila, calculata intern de banca, au de suportat dobanzi cu 1-1,5% mai mari, in functie de cum i s-a scumpit bancii finantarea. Aceste dobanzi mai mari, coroborate cu deprecierea cursului, scumpesc ratele cu peste 33%. Pentru unii imprumutati nu este decat o marire a costului creditarii, greu de suporat, dar care poate fi acoperita. Pe cei considerati clienti "ideali", care au primit astfel de imprumuturi pana la un grad de indatorare mare, ii arunca in incapacitate de plata, deoarece ei consuma acum pentru rambursarea ratei peste 93% sau chiar peste 100% din venituri.
Daca s-ar fi accesat un credit ipotecar in lei legat la dobanda interbancara (Robor), ratele s-ar fi scumpit cu 30%, pe fondul cresterii cu 4 puncte a ratei Robor.
Valul de disponibilizari din ultima vreme ii pune sub mare presiune pe cei imprumutati, indiferent de moneda, si, implicit, pe banci.
Totusi, cele mai mari restante sunt la creditele in lei, peste 65% din total, si dintre acestea, in special, la creditele de consum negarantate. Astfel, cu toate ca leul s-a depreciat semnificativ in ultimele luni, cei imprumutati in valuta isi achita mai bine ratele decat cei cu credite in lei, dar unii analisti prevad o inversare a tendintei in lunile urmatoare.
Din cauza retrogradarii Romaniei de catre agentiile de rating, o banca locala nu se poate refinanta singura de pe piata externa decat la costuri foarte ridicate, de peste 11%, iar coroborat cu costul rezervelor minime obligatorii, costul urca la peste 15%. Bancile care au acordat credite in euro legate de Euribor, la dobanzi care acum se situeaza sub 15%, inregistreaza pierderi daca nu mai primesc finantare de la bancile-mama, a avertizat Anca Bidian, presedintele Kiwi Finance.
