» Guvernul intentioneaza sa creasca fiscalitatea la asigurarile sociale cu 2,8% pentru angajator si cu 1% pentru salariat.
» Oamenii de afaceri avertizeaza ca masura este contraproductiva.
In goana disperata dupa bani la buget, guvernul loveste chiar in cei pe care ar fi trebuit sa-i ajute in acesta perioada de criza, companiile si salariatii, pregatindu-le majorarea cu 3,8% a fiscalitatii pentru asigurarile sociale. Specialistii in fiscalitate spun ca masura nu este deloc una anticriza, care sa ajute companiile si angajati, iar pe termen mediu va avea ca efect scaderea incasarilor la buget, prin cresterea evaziunii.
Conform proiectului de buget pentru 2009, contributiile la asigurarile sociale datorate de angajator si salariat vor fi de 31,3% pentru conditii normale de munca, in crestere cu 3,8% fata de nivelul din decembrie 2008.
In decembrie 2008, contributiile cu forta de munca tocmai se redusesera cu 1,5 puncte, de la 29% la 27,5%, pentru conditii normale. Astfel, de la 1 decembrie, angajatorii virau catre bugetul asigurarilor sociale pentru fiecare salariat 18%, iar angajatului i se oprea un echivalent de 9,5%. Prin noul buget, cuantumul contributiilor la asigurarile sociale va urca la 31,3% (pentru conditii normale de munca), din care angajatorul va suporta 20,8%, iar salariatul 10,5%. Astfel, de la 1 aprilie, companiile vor plati cu 2,8% in plus pentru fiecare angajat, in vreme ce salariatii vor primi cu 1% mai putini bani, deoarece le creste si lor cota pentru asigurari sociale.
Desi in ultimii ani fiscalitatea cu forta de munca a urmat o traiectorie descendenta si a facilitat iesirea la suprafata a unei bune parti din economia gri, acum, acest demers al guvernului va avea ca efect reintoarcerea la vechile forme de evaziune. "Prin acesta masura creste costul cu forta de munca, lasand mai putini bani la dispozitia companiilor si salariatilor. Nu este o masura anticriza. In criza, masurile trebuie sa ajute companiile, nu sa le inrobeasca. In Vest se vorbeste de reducerea impozitelor si reducerea TVA-ul, pentru a ajuta companiile si a stimula consumul", a declarat Gabriel Biris, expert in fiscalitate.
Potrivit acestuia, bugetul va beneficia de incasari mai mari doar intr-o prima faza, dar ulterior, din cauza greutatilor pe care le vor intampina companiile, acestea vor recurge la solutii alternative, iar incasarile la buget vor scadea. "De fapt, acestea sunt pseudomasuri. Se pot mari veniturile bugetare fara a creste fiscalitatea, din contra, chiar reducand cotele. E nevoie doar de o mai buna distribuie a fiscalitatii, tinand cont ca evaziunea fiscala este foarte mare. Altfel, maresti cotele, scade baza de impozitare", a explicat Biris.
Patronatele: un buget care nu stimeaza munca
Reprezentantii oamenilor de afaceri considera ca in alcatuirea bugetulu de stat si a fiscalitatii din 2009 statul a cedat presiunilor sindicatelor, facand concesii pentru sociale. "In proiectul de buget nu exista nici o masura care sa stimuleze munca. Majorarea poverii fiscale este contraproductiva. Toate statele europene stimuleaza afacerile prin masuri fiscale, deoarece considera ca este mai important sa te asigura ca productia functioneaza, ca mentine locurile de munca, deoarece companiile platesc salarii", ne-a declarat Cristian Paun, director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Statul spera ca prin majorarea cotelor de contributii si prin inghetarea transefrului de bani catre fondurile obligatorii de pensii gestionate privcat, bugetul asigur?rilor sociale de stat, din care se platesc pensiile, sa ramana cu 221 de milioane de lei in plus la finalul anului 2009. Astfel statul estimeaza ca va incasa 40,13 miliarde lei, din care va cheltui doar 39,9 miliarde lei.
Statul va cheltui 51,3 miliarde euro
Bugetul de stat este construit pe estimarea ca in acest an Romania va avea un produs intern brut (PIB) in valoare de 579,5 miliarde lei (144,75 miliarde euro). Factura totala de cheltuieli a statului va fi de 205,5 miliarde lei (51,38 miliarde euro) si reprezinta 35,5% din PIB, peste estimarile initiale ale guvernului, care indicau cheltuieli in valoare de 34% din PIB.
Cea mai mare alocare o vor avea Ministrul Muncii si cel al Finantelor, care vor primi cate16 miliarde lei (4 miliarde euro), sume care reprezinta, fiecare, cate 2,8% din PIB. Sanatatea primeste 11,8 miliarde lei (2,9 miliarde euro), suma echivalenta cu 2,1% din PIB-ul estimat. Trasporturilor li s-a alocat 1,8% din PIB, in total 10,65 miliarde lei (2.6 miliarde euro) urmand ca jumatate din suma (1,9 miliarde euro) sa fie folosita pentru investitii. Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) are un buget total de 9,9 miliarde lei (1,7% miliarde euro), ceea ce reprezinta 1,7% din PIB. Agricultura are 1,5% din PIB, iar Apararea 1,3% din PIB. Sanatatea are la dispozitie 4,2 miliarde lei (putin peste un miliard de euro).
