» Saracia si lipsa de informatie au facut ca ani in sir sute de romi sa nu apeleze la vreun medic. Data fiind realitatea, in urma cu sase ani a aparut o noua meserie – cea de mediator sanitar – cu scopul de a sprijini accesul romilor la serviciile publice de sanatate. Astazi, aproape 600 de mediatori sanitari incearca, in cadrul unui program sustinut de Romani Criss, sa imprieteneasca etnicii romi cu halatele albe si nu pare deloc o misiune simpla. Initiativa a fost inspirata de modelul mediatorilor culturali din Italia. Totusi, rezistenta oamenilor de a coopera, dar si rasismul unor medici de familie convertesc mediatorii din Romania mai degraba in buni negociatori decat in specialisti in educatie sanitara.
Daca intrebi femeile-mediator cum s-ar defini in cateva cuvinte, cel mai frecvent autoportret le infatiseaza drept "cenusaresele sistemului de sanatate", avangardiste, dar inca incomparabile cu omologii lor mediatori sociali din Franta sau cei culturali din Italia.
Am intalnit-o pe Claudia Bogatu intr-o dimineata, pe cand isi trasa harta pe care urma sa o parcurga peste zi. Ruta includea popasuri la zeci de familii de romi, dar si de neromi, din Bucuresti, pe care femeia trebuia sa le convinga de importanta luarii micutilor in evidenta unui medic. Aceasta este doar una dintre campaniile pe care tanara le duce, ca mediator sanitar, de mai bine de un an si jumatate.
Claudia are 22 de ani, este de etnie roma si studenta la Asistenta Sociala si Psihologie. De la stadiul de experiment, cum isi vedea slujba la inceput, studenta a ajuns unul dintre cei mai implicati mediatori sanitari din Capitala.
La concursul la care a participat, criteriile de selectie erau simple: sa fie femeie, sa fie de etnie roma si sa stie limba romani. "Am facut un curs de specializare de trei luni, organizat de Romani Criss, care m-a ajutat foarte mult, in sensul in care m-a facut sa inteleg ca e esential sa stii sa comunici si sa dizolvi barierele dintre etnii", spune astazi Claudia.
Fetei i-a fost alocat din start sectorul 1, pe motiv ca locuia in zona. Banii nu sunt o motivatie. Salariul unui mediator incepator nu sare de 350 de RON, iar dupa sase luni de experienta se poate plafona la 550 de RON. Motorul care o face, in schimb, sa mearga zilnic la serviciu se masoara in maximum sapte cuvinte: "produc o oarecare schimbare in mentalitatea roma".
Contraceptia – tabu si batai de cap
Mai intai, Claudia Bogatu a batut zona la pas, ca sa-i cunoasca pe cei peste 1.000 de locuitori arondati. Apoi a inceput campaniile pentru vaccinarea antigripala si cea antirujeola, dar s-a implicat si in "taloniada" – setul de analize medicale solicitate de Ministerul Sanatatii.
Initial, privirile cu care au scrutat-o comunitatea creau portretul unei persoane incomode, aparuta intre ei special pentru a le complica vietile cu subiecte despre care "nu se vorbeste". Claudia a trecut insa si de acest hop. Oamenii au acceptat-o repede, insa mai mult ca pe un sprijin pentru tot ce se ivea – nevoia unui loc de munca, reintegrarea in societate dupa detentie sau consiliere de cuplu. "Faptul ca am trait cu ei ma ajuta in comunicarea cu romii si totodata sa diluez pudoarea femeilor si sa le fac sa imi asculte sfaturile despre cum sa aiba grija de ele", conchide Claudia. Ca sa fie eficienta, tanara contracareaza imprevizibilitatea romilor cu putina actorie: "E ca un rol.
Daca femeia ma ia cu Fa!, ii raspund si eu tot cu Fa! si lucrurile se leaga altfel. Apoi in casele de romi traditionali trebuie sa ma imbrac intr-un anume fel ca sa nu dau gres – adica nu port pantaloni, ci fuste si nici vorba de bluze cu decolteu".
Dar cu toate siretlicurile de culise greutatile nu dispar. Contraceptia, spre exemplu, este aproape imposibil de abordat in comunitatile de romi penticostali. "La un moment dat, am intalnit o femeie roma care avea sapte copii si era insarcinata cu al optulea. Era vizibil slabita de nasterile succesive, dar religia o impiedica sa vorbeasca despre contraceptie. Atunci am apelat la ai mei, care sunt si ei penticostali si i-am rugat sa ma lase sa vorbesc discret, cand aveau oaspeti de aceeasi religie. Am reusit cate ceva, drept pentru care unele femei folosesc astazi mijloace de contraceptie", spune Claudia.
Multe femei de etnie roma ii reclama mediatorului discriminarea din spital, de care Claudia Bogatu insasi sustine ca s-a izbit. "Tipa care s-a nimerit cu mine in salon a cerut sa fie mutata altundeva pentru a nu imparti locul cu o tiganca. Insa asistentele au reactionat in regula, au refuzat". Insa discriminarea ar avea mai multe etaje, care nu ocolesc nici medicii de familie. Potrivit datelor culese de mediatorii sanitari, exista cazuri de romi refuzati spre a fi inscrisi pe liste, fiind considerati din start pacienti-problema. "Lucrurile astea sunt frecvente, nu intamplatoare. Noi, ca mediatori sanitari, am putea chiar sa le facem reclamatii acestor medici, daca persista in refuz, insa preferam sa facem lobby pe langa ei pana ii convingem", detaliaza Claudia.
Descentralizare si discriminare
Proiectul pornit de Romani Criss si-a descoperit in timp si minusurile. "Au aparut destule cazuri in care, contrar vocatiei initiale, mediatorii sanitari au devenit anexele medicilor de familie sau femeile de serviciu ale acestora. O alta anomalie ar fi ca exista in unele spitale cazuri in care cadrele medicale refuza sa ajute pacientii de etnie roma sub pretextul ca au un «om al lor» acolo in spital. Riscam sa cadem in extrema cealalta – ne-am dorit ruperea barierelor si ajungem, dimpotriva, la forme de segregare", explica Nicoleta Bitu, de la Romani Criss. In opinia oficialului, perspectiva descentralizarii serviciilor de sanatate publica ar putea aduce vremuri sumbre pentru mediatorii sanitari. "Teoretic, n-ar fi nimic rau, dar noi avem deja multe cazuri de abuzuri ale primarilor asupra mediatorilor, bazate pe considerente rasiste. In masura in care vor depinde direct de primarie, nici nu vreau sa ma gandesc la ce discriminari vom asista", completeaza Nicoleta Bitu.
» Starea de sanatate a romilor
Speranta de viata a romilor este mult mai redusa decat cea a populatiei majoritare. Potrivit studiului "Starea de sanatate a populatiei rome si accesul la serviciile de sanatate", cele mai frecvente cauze de deces sunt problemele cardiace, cancerul, diversele accidente, afectiunile neurologice, batranetea, congestia cerebrala si problemele pulmonare. Reprezentantii institutiilor medicale apreciaza ca si incidenta TBC-ului este mai ridicata in cazul comunitatilor de romi. De asemenea, romii au risc mai mare de a contacta afectiuni hepatice si diferite boli transmisibile. Acelasi studiu mai releva ca, printre copiii romi, cea mai mare incidenta o au bolile aparatului respirator (14,2%), urmate de cele infectioase si parazitare (1,3%) si cele ale sistemului nervos (1,2%).
Durata medie a spitalizarii persoanelor de etnie roma este aproape dubla fata de media la nivel national, aspect ce poate fi datorat fie faptului ca romii se prezinta la medic doar in stadii avansate ale bolii, fie situatiei materiale precare.
Asistent social de ocazie
Luminita Boldimir este vaduva, are opt copii si locuieste in Chitila, langa Bucuresti. Nu are un loc de munca, astfel ca singurul venit ramane alocatia copiilor, adica 240 de lei pe luna. Pentru a putea hrani toate gurile familiei, Luminita merge de trei ori pe saptamana la cantina saracilor din cartierul Pajura. "In ultimul an mi s-au imbolnavit patru fete de tuberculoza si a trebuit sa stau la doctori. Claudia mai trece pe la noi ca sa ne aminteasca de controale, ca noi mai uitam pentru ca avem altele pe cap", spune Luminita. Pe langa problemele de sanatate, femeia se mai confrunta cu problema casei.
"Am cumparat fara acte casa in care stam, doar cu o chitanta de mana de la un domn care a spus ca si dansul a cumparat-o acum 40 de ani tot fara acte. As vrea sa am totusi ceva prin notariat, pentru ca nici nu pot sa fac buletin copiilor din cauza asta", continua Luminita. Femeia este unul dintre cei peste 1.000 de oameni, in casele carora Claudia ajunge frecvent si se confrunta cu cateva dintre miile de probleme pentru a caror solutionare i se adreseaza tot mediatorului.
Ajutor si pentru romani
Desi fisa postului nu o obliga pe Claudia sa ajute si neromii din comunitate, aceasta se implica in egala masura. Roberta Vornicu face parte din aceasta a doua categorie la care Claudia Bogatu ajunge pentru a informa si monitoriza starea mamei si a copilului. "M-am izbit de atata ignoranta din partea cadrelor medicale de cand am devenit mama, incat gasesc binevenita vizita Claudiei, care vrea sa verifice daca mi-am inscris fetita la un medic de familie. Nu am nici o problema ca la mine in casa vine un mediator sanitar de etnie roma. Mai mult, daca as fi pusa sa aleg intre un medic rom si unul nerom, cred ca as alege romul, pentru ca stiu ca a luptat mai mult sa fie acceptat si sa fie recunoscut", spune Roberta.