13.9 C
București
sâmbătă, 21 septembrie 2024
AcasăSpecialCristian Diaconescu: Occidentul vrea sa stie incotro merge Guvernul Boc

Cristian Diaconescu: Occidentul vrea sa stie incotro merge Guvernul Boc

"R.l.".: Domnule ministru Cristian Diaconescu, v-ati inceput mandatul in toiul unor crize internationale. Nu ma refer numai la Fasia Gaza, ci, mai ales, la noul episod din razboiul gazului dintre Rusia si Ucraina. Cum se pozitioneaza Romania pe aceasta complicata tabla de sah?
Cristian Diaconescu: Da, este o situatie de criza fara precedent ca durata si amploare. In colaborare directa cu celelalte state ale Uniunii Europene, facem tot ce este posibil sa determinam ca Federatia Rusa sa livreze in continuare gazul pe care s-a obligat prin acordurile comerciale sa-l livreze catre Europa, iar Ucraina sa permita acest tranzit. In acest moment situatia este, in opinia noastra, nu numai fara precedent, dar si foarte greu de inteles. Nu este normal ca, indiferent de considerentele politice, economice sau de alta natura care stau la baza litigiului ruso-ucrainian, milioane de oameni din Europa sa aiba de suferit. (Bulgaria a inchis scoli, Slovacia se afla la capatul stocurilor – n.r.) Sunt acorduri in vigoare si cerem respectarea lor. Situatia trebuie sa inceteze cat se poate de repede.

» Pluteste un fel de confuzie asupra celor doua convorbiri telefonice dintre presedintele Basescu si premierul rus, Vladimir Putin. S-a vorbit de ironie, apoi s-a spus ca Romania ar inclina sa dea dreptate Rusiei (agentia Ria Novosti), iar Ucraina a cerut lamuriri. Ce sa intelegem? (Continutul convorbirilor este strict secret.)
Este natural ca intr-o astfel de situatie sa aiba loc un dialog la cel mai inalt nivel. Toata lumea asteapta decizii care sa deblocheze situatia si era absolut obligatoriu un contact direct cat se poate de rapid. Cei doi lideri au discutat posibilitatile de deblocare a crizei. Sigur, nici razboiul mediatic si nici sursele colaterale nu sunt lasate deoparte. Ce pot sa va spun este ca nu se pune problema ca Romania sa interfereze in aceasta dezbatere ruso-ucraineana.

» Sa intelegem ca ceea ce a transmis agentia Ria Novosti, ca Romania ar fi inclinata sa sustina pozitia Rusiei, face parte din acest razboi mediatic?
In primul rand, nici eu – si probabil nimeni, inclusiv din Federatia Rusa – nu cunosc in detaliu continutul acestor convorbiri. Nici nu ar fi normal sa fie asa. si nu o sa interpretez o afirmatie a unei agentii de presa. Dar ce va pot spune este ca tratam foarte serios aceasta chestiune.

» Ce spun uzantele? De ce presedintele Basescu a vorbit cu premierul Putin, si nu premierul Boc?
Conform uzantelor diplomatice, aceste convorbiri sunt organizate si cu implicarea ministerelor de Externe. Nu este o simpla convorbire telefonica… privata. Este o discutie la un nivel care poate asigura si luarea unor decizii. Nu exista o depasire a limitelor de mandat sub aspectul unei astfel de cai de comunicare. Este important ca se dialogheaza.

» Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus: "Uniunea Europeana ar trebui sa manifeste acum cunoscuta sa solidaritate si sa faca presiuni asupra Ucrainei".
Nu discutam solidaritatea Uniunii Europene in contextul unei astfel de declaratii. Dar este exact ceea ce UE nu doreste sa faca: sa interfereze, sa tina partea unuia sau altuia dintre cei care au acum pozitii diferite, si implicit, nici Romania nu va interfera. Ce nu trebuie uitat este ca cei care sufera sunt milioane de cetateni europeni.

» Daca UE nu vrea sa interfereze, ce solutie se contureaza?
Solutia este reluarea livrarii de gaze. Obligatiile sunt foarte clare intr-o anumita zona. Nu Uniunea Europeana este cea care livreaza gaze.

» Pe termen mediu, va incerca Romania sa se alature proiectului rusesc South Stream?
Proiectul evaluat politic si economic este Nabucco. Nu sunt adeptul ideii ca trebuie sa abandonam peste noapte o anumita decizie strategica in aprovizionarea cu energie. Romania trebuie sa se gandeasca la variante alternative de energie. si este obligatoriu ca, evaluand toate posiblitatile, sa ramanem consecventi. Suntem destul de avansati sub aspectul cooperarii unor tari si a unor consortii pentru constructia Nabucco. Ideea de a trece la o alta varianta nu are inca o analiza temeinica la baza.

» Dar Ungaria, ca si Bulgaria, fac parte si din Nabucco (initiat de UE), si din South Stream (initiat de Rusia).
Fiecare tara isi face calculele sale. Dupa ultima vizita la Bruxelles, presedintele Romaniei a primit asigurari privind o finantare mai serioasa pentru interconectivitatea surselor de gaz. Vor exista fondurile necesare pentru a ne conecta cu alte state care, la randul lor, obtin gaz si pe alte variante. Dar cand e vorba de proiecte majore, in acest moment, Romania sustine conducta Nabucco.

» Insist asupra relatiei Uniunii Europene cu Rusia, mai ales ca schimbarea administratiei la Washington ar putea avea implicatii si aici. Romania nu are de pierdut mergand exclusiv pe Nabucco?
Sigur ca sunt multe variabile. Dar plecand de la situatia de fapt, acum Romania are de suferit nefiresc – nu si-a incalcat nici un fel de obligatii in relatia cu furnizorii de gaze din Est. Iar aceasta situatie trebuie sa inceteze, noi platim cantitatea de gaz pe care o primim.

» Va sustine Romania apropierea Ucrainei si Georgiei de NATO asa cum o facea in primavara lui 2008 si anterior?
Nu s-a schimbat nimic in atitudinea politica a Romaniei. Ucraina este unul dintre vecinii foarte importanti ai tarii noastre. Daca si Ucraina isi va dori o apropiere de NATO, ca, de altfel, si Georgia, si daca respecta criteriile care stau la baza functionarii Aliantei Nord-Atlantice, sigur ca da.

» Chiar daca Statele Unite vor fi mai putin preocupate de Rasaritul Europei?
Vom vedea. Dar evaluarile preliminare privind noua administratie de la Washington arata ca un proces de intarire a NATO, unul de dialog cu Federatia Rusa si Ucraina vor fi in continuare prioritati pentru Statele Unite. Deci nu cred ca vor aparea schimbari majore in politica externa americana.

» Dar nuantele?
Nuantele tin si de un real politik, de momentul la care se poate face o anumita referinta. Dar in parteneriatul romano-american, mai ales, plecam de la un nivel foarte, foarte bun.

» Presedintele ales al SUA, Barak Obama, s-a angajat in campania electorala ca va avea loc o reevaluare a razboiul impotriva terorismului si a tratamentului aplicat suspectilor de terorism. Aceasta reevaluare intra pe agenda diplomatica a Romaniei?
In primul rand, sunt convins ca Statele Unite vor ramane atasate dezideratelor legate de combaterea terorismului. Sunt parteneriate incheiate cu statele membre NATO in acest sens. si cred ca nu putem considera ca terorismul nu mai este o amenintare. Deci cooperarea si sprijinul reciproc vor trebui sa continue.

» Concluziile recente ale raportului Human Rights Watch spun ca, daca Polonia a deschis macar o investigatie in privinta controversatelor zboruri CIA, transportand prizonieri, in Romania lucrurile raman neclare.
In Parlament fiind, am facut investigatii foarte serioase in Romania. N-am nici un fel de elemente care sa argumenteze existenta unor astfel de actiuni pe teritoriul Romaniei si nu am primit din partea celor care fac afirmatii publice nici o dovada ca Romania ar fi fost implicata in astfel de actiuni.

» Presedintele Bush a admis in 2006 ca astfel de zboruri au existat in Europa.
Nu avem, n-am avut nici macar o solicitare ca in Romania sa se intample asa ceva. Daca au fost zboruri care au tranzitat teritoriul Romaniei, bun, aici nici macar nu avem dreptul, dupa cum stiti, sa ne amestecam in exercitiul suveran al autoritatii. Avioanele ca si navele sunt teritoriul statului apartinator. Deci vreau sa fiu foarte clar aici. Romania nu a primit nici macar o solicitare de a organiza locuri de detentie, ca sa nu mai vorbesc de acte de urmarire penala, pana la urma, in legatura cu cetatenii altor state.

» Dar tocmai asta e problema: lipsa unor investigatii care sa respecte regulile obisnuite.
Nu ma pot pronunta asupra drepturilor acelor persoane care, practic, nu au fost niciodata in Romania.

» Care sunt semnalele de la cancelariile occidentale cu privire la perspectivele guvernarii PSD-PDL?
Este o stare de asteptare. Deocamdata, o stare de asteptare pozitiva, avand in vedere nivelul contactelor pe care le prefiguram in urmatoarele doua luni. Disponibilitatea de dialog este foarte mare.

» Starea de asteptare nu este si urmarea unei consternari? Opinia publica din Romania a asimilat foarte greu alianta PDL-PSD.
Nu. Nimeni nu-si permite din afara Romaniei sa faca judecati de valoare in legatura cu mecanismele politice pe care le pui in miscare intr-un stat democratic. Exista un respect subinteles si functional. Ceea ce intr-adevar doresc sa cunoasca, mai ales, cancelariile tarilor europene este daca actualul Guvern mentine liniile de politica externa din trecut sau care sunt modificarile. Se pleaca de la ideea ca acest Guvern reprezinta Romania.

» Va intreb acum, in calitate de fost presedinte al Comisiei de Aparare si Siguranta de la Senat, care este miza scandalului legat de serviciul secret al Ministerului de Interne?
Discutam aici un aspect politic legat de PSD.  Un dialog ceva mai atent si disciplinat ar fi fost mai util, mai ales la inceput, cand anumite incertitudini inca persista din trecut. Nu am auzit nici o dezbatere interna in privinta serviciului secret. Noi am discutat modul in care domnul Oprea s-a raportat la PSD.

» Asupra lumii politice, si in contextul acestui guvern inedit, pluteste acest nor al ascultarilor telefonice care nu se fac numai de SRI, care s-ar putea sa se faca de catre SIE (nu stim sigur), s-ar putea sa se faca de serviciul secret al Ministerului de Interne. Ce ar putea sa inlature aceste suspiciuni?
O perfectionare a legislatiei. Acum exista multe reglementari departamentale care nu sunt perfect armonizate intre toate institutiile care au dreptul sa faca astfel de lucruri. De aici apar inadvertente. Noi nu am identificat la Comisia de Aparare, in momentul in care am avut in vedere aceasta chestiune, vreo ascultare telefonica facuta fara mandat.

» Cand estimati ca aceasta suspiciune de santaj care planeaza asupra unor negocieri politice ar putea fi, daca nu inlaturata, macar diminuata?
Cata vreme exista interferente, cata vreme exista posibilitatea, si o vedem pana la urma, pe diverse surse apar inregistrari de convorbiri telefonice in presa… Cata vreme se comit astfel de acte si nimeni nu este pedepsit, sa nu ne miram ca maine sau poimaine vreunul dintre politicieni are de suferit, cand astazi nu fac nimic ca aceasta perspectiva sa fie limitata, probabil nu eliminata. Ca se mai intampla si prin alte tari. Dar atata vreme cand pe un astfel de domeniu ne bazam pe legi din ’91-’92, ne putem imagina ca este absolut urgent si necesar ca aceasta legislatie sa fie modernizata.

» Aceasta impresie privind "adevaratele" raporturi de forta care influenteaza formarea Guvernului – negocierile politice – are impact asupra credibilitatii autoritatilor romane?
In exterior lucrurile se privesc extrem de serios, si nu la prima reactie. Deci se fac analize detaliate asupra unui gen de conduita a unui guvern sau asupra modului in care este constituit. Dar… cum sa va spun… noi facem parte din sisteme europene si euroatlantice in care norme precum democratia, statul de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt sfinte. Modul in care un stat, autoritatile statului reactioneaza fata de protejarea acestor drepturi reprezinta un criteriu de evaluare. Evident, nu te sanctioneaza nimeni maine, dar sunt anumite incertitudini care iti afecteaza credibilitatea mesajului si a persoanelor care te reprezinta pe termen mediu sau chiar lung.

Elena Vijulie
Elena Vijulie
Elena Vijulie, sef departament Politica
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă