2 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăSpecialLefegiii statului, limitati la un salariu

Lefegiii statului, limitati la un salariu

Guvernul vrea sa interzica cumulul slujbelor la stat, dupa ce a incercat sa restrictioneze cumulul pensie-salariu.

Noua masura de reforma a personalului bugetar a fost anuntata in premiera de ministrul Muncii, Marian Sarbu. Daca specialistii in politici publice cred ca principiul un om – o slujba platita de la buget este corect si binevenit, desi ar putea pune probleme ofiterilor acoperiti din institutiile publice, sindicatele din invatamant ii contesta corectitudinea si constitutionalitatea. Marile centrale sindicale sustin insa ca noua masura trebuie discutata mai intai cu partenerii sociali, pentru ca Guvernul sa nu repete nefericita experienta cu pensionarii activi.
Potrivit ministrului Marian Sarbu, un cetatean nu va mai putea fi angajat in acelasi timp la mai multe institutii ale statului. "Dupa acest demers privind eliminarea cumulului pensie-salariu, Guvernul are in intentie sa continue demersul si prin eliminarea posibilitatilor de cumul al veniturilor rezultate numai din salariu pornind de la principiul un om – o slujba", a declarat Sarbu la Realitatea TV.

O asemenea masura i-ar putea afecta nu numai pe multi profesori universitari, pe medicii si cercetatorii care predau in universitati, pe spionii acoperiti etc., ci si pe parlamentarii care isi rotunjesc veniturile practicand
profesii compatibile cu statutul de ales, precum cea de cadru didactic angajat al unitatilor de invatamant de stat ori cea de salariat al institutiilor de cultura, daca Guvernul va defini cumulul fara a face o discriminare intre slujbasii statului.
"Mie mi se pare normal ca Guvernul sa adopte o asemenea masura, care este perfect logica. Nu este normal sa ai doua slujbe la stat", considera Adrian Moraru, director de cercetare in cadrul Institutului pentru Politici Publice. In schimb, Razvan Bobulescu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Invatamantul Superior "Alma Mater", crede ca masura nu este justificata, in conditiile in care exista un deficit considerabil de cadre universitare. "Sunt facultati cu cerere mare pe piata si cu o droaie de studenti. Pentru a acoperi normele, universitatile nu pot angaja pe oricine si de aceea se accepta cumulul", ne-a declarat Bobulescu.

 

Presedintele "Alma Mater" arata ca o astfel de ingradire a dreptului la munca pentru profesorii universitari, inclusa in forma initiala a Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic, a facut obiectul unei judecati anterioare a Curtii Constitutionale. Acest for le-a dat dreptate dascalilor la vremea respectiva (prin Decizia 30/1998), desi Guvernul sustinea ca limitarea cumulului la cel mult  doua norme este necesara "pentru asigurarea unui invatamant superior de calitate". In motivarea deciziei sale, Curtea arata ca "dreptul la munca nu poate fi ingradit"; totodata, judecatorii acestei instante au ajuns la concluzia ca restrictia impusa de legiuitor incalca autonomia universitara si ii discrimineaza pe profesori in raport cu alte categorii profesionale care pot presta activitati prin cumul, fara oprelisti.

Marile confederatii sindicale doresc ca noua masura a Guvernului sa fie discutata cu partenerii sociali inainte de a fi adoptata. "Aceasta masura este discutabila, in contextul in care UE incurajeaza cumularea joburilor, pentru cresterea bunastarii salariatilor", sustine Petru Dandea, vicepresedinte al Cartel Alfa. Masura guvernamentala "in germene" ar lovi puternic in serviciile secrete. Ofiterii acoperiti, care activeaza in institutiile statului (ministere, administratie locala, ambasade etc.), ar putea fi pusi sa opteze pentru unul dintre locurile de munca pe care le ocupa, adica sa aleaga intre viata civila si cea de spion, astfel incat principiul "o slujba la stat de persoana" sa fie aplicat in mod nediscriminatoriu, pentru toti angajatii bugetari. "O astfel de masura ar lovi in servicii, ai caror ofiteri acoperiti au doua slujbe la stat si primesc doua salarii.

 

De pilda, un secretar 2 dintr-o ambasada poate lua si banii cuveniti ca diplomat, si pe cei care ii revin ca ofiter al Serviciului de Informatii Externe", sustine Adrian Moraru. Daca pe vremea comunistilor ofiterii la origine erau incadrati in structurile civile, acum situatia s-a schimbat: salariatii civili sunt recrutati si formati ca ofiteri acoperiti, mai sustine specialistul in politici publice.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă