» Daca liderii PDL au sustinut fara echivoc necesitatea realizarii unei reforme constitutionale si au spus ca sustin cele zece propuneri extrase de presedintele Basescu din raportul Comisiei speciale, taberele din PSD au intrat iar in conflict.
» In vreme ce Geoana a vorbit nu doar despre modificarea cadrului constitutional, ci si despre nevoia unei "ample reforme a statului in ansamblul sau", Iliescu si Nastase s-au grabit sa declare ca nu este necesara revizuirea Legii fundamentale.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, si seful Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, s-au declarat impotriva revizuirii Constitutiei, invocand faptul ca disfunctionalitatile din ultimii ani s-ar datora comportamentului actualului sef al statului. "«Tara arde si baba se piaptana!», spune o vorba din popor. Cam asa se intampla si cu aceasta noua «initiativa» a presedintelui Traian Basescu", a reactionat Iliescu pe blogul sau. Fostul presedinte a mai aratat ca nu exista "urgente" care sa justifice modificarea Legii fundamentale la sase ani de la ultima revizuire, cea din 2003, si a acuzat ca actiunea ar duce la "distragerea atentiei guvernantilor de la problemele esentiale care vizeaza viata oamenilor" si ca Traian Basescu ar dori "sa-si lanseze campania electorala, de acum, cu o actiune de anvergura".
La randul sau, Nastase a aratat ca actuala Constitutie a functionat "destul de bine" pana in 2004 si ca, in opinia sa, dar si a PSD, "revizuirea nu reprezinta in acest an o prioritate". "Poate ar fi mai usor sa schimbam presedintele anul asta decat sa schimbam Constitutia", a concluzionat Nastase. Totusi, seful CN al PSD a precizat ca "o viitoare revizuire a Constitutiei ar trebui sa duca la intarirea rolului Parlamentului". De altfel, si in trecut social-democratii s-au pronuntat pentru reducerea la maximum a prerogativelor presedintelui si au avansat chiar ideea demiterii acestuia fara a se mai apela la instrumentul referendumului. Faptul ca sustinerea PSD nu este clara a fost subliniat ieri si de Vasile Dancu. "Cu siguranta ca Basescu a obtinut un accept de principiu din partea presedintelui Geoana, problema este insa ca PSD este complex, asa cum am vazut si in aceste zile, si exista o usoara opozitie la atitudinile guvernamentale ale partidului (…)
Insa noi suntem un partid democratic, chiar foarte democratic, polifonic si nu va fi asa de usor, chiar daca presedintele Geoana a agreat, sa spunem, propunerile lui Traian Basescu", a declarat Dancu.
Propunerile Comisiei prezidentiale nu au fost bine primite nici de liberali, presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, declarand ca seful statului ar dori, prin optiunile prezentate, sa-si regleze conturile cu Parlamentul ca urmare a suspendarii din 2007. In plus, liderul liberal a precizat ca PNL militeaza pentru o republica parlamentara.
UDMR ar vrea regim parlamentar si sa elimine sintagma "stat national"
Reprezentantii Uniunii nu sunt de acord nici cu ideea Parlamentului unicameral, nici cu regimul semiprezidential, preferand un regim parlamentar, desi admit ca romanii nu vor sa renunte la dreptul de a-si alege direct presedintele. "O astfel de Constitutie, dupa optiunile lui Traian Basescu, in mod evident duce la un sistem bipartid, la nereprezentarea majoritatii populatiei in Parlament, la o putere aproape discretionara a presedintelui", a declarat liderul deputatilor UDMR, Marton Arpad.
Primarul din Sfantu Gheorghe, udemeristul Antal Arpad, considera insa ca, pentru a fi "cat mai aproape de realitatea Romaniei", Constitutia ar trebui sa nu mai contina sintagma "stat national" sau chiar sa se specifice ca, in anumite regiuni, limba oficiala este si maghiara, alaturi de romana.
Avantaje si dezavantaje
In raportul prezentat miercuri la Palatul Cotroceni au fost analizate 23 de "puncte sensibile" si au fost avansate diferite variante de rezolvare pentru a se evita, pe viitor, "acutizarea unor conflicte constitutionale".
In opinia membrilor comisiei, regimul semiprezidential ar prezenta o serie de avantaje, printre care existenta unor parghii constitutionale de deblocare a crizelor ce pot afecta functionarea guvernarii. Sunt trecute insa in revista si dezavantajele, printre care aparitia unor conflicte intra-executive si improbabilitatea construirii unor majoritati efective de guvernare in cazul in care nu se realizeaza o corelare a modelului constitutional cu designul electoral. In opinia comisiei, Romania poate alege intre regimul francez si cel intalnit in Finlanda, Austria, Irlanda sau Slovacia.
In primul caz, presedintele ar avea doua prerogative ce-i permit deblocarea crizelor constitutionale: dreptul de dizolvare a Camerei inferioare a Parlamentului si dreptul de a propune populatiei adoptarea unui proiect de lege prin referendum. In plus, seful statului ar prezida Consiliul de ministri si s-ar instaura o incompatibilitate intre calitatea de reprezentant al natiunii si cea de membru al Guvernului. In cel de-al doilea caz, modelul austriac sau irlandez, s-ar produce practic o reducere a atributiilor sefului statului, rolul central in administrarea natiunii si in cadrul puterii executive revenind premierului.
In ceea ce priveste raspunderea politico-penala a presedintelui, membrii comisiei au avansat trei variante care se exclud reciproc: instituirea unei singure raspunderi, aceea pentru inalta tradare; mentinerea actualului sistem, dar cu modificarea mecanismului si, respectiv, eliminarea institutiei suspendarii din functie. In prima varianta, presedintele acuzat de inalta tradare ar putea fi "judecat" de Curtea Constitutionala, in calitate de gardian al Legii fundamentale.
In cea de-a doua varianta, ce presupune mentinerea suspendarii din functie "pentru fapte grave prin care se incalca Constitutia", comisia considera necesara introducerea unui element suplimentar: dizolvarea de drept a celor doua Camere ale Parlamentului daca presedintele este reconfirmat in functie, prin vot, de catre cetateni. In fine, cea de-a treia varianta (de eliminare a institutiei suspendarii) ar aparea, in opinia comisiei, ca "o forma de europenizare constitutionala", in conditiile in care in reglementarea actuala articolul privind suspendarea "nu are corespondent in nici un text constitutional al unei natiuni membre a UE".
In ceea ce priveste Parlamentul, comisia arata ca Senatul si Camera Deputatilor au competente similare si propune fie o solutie unicamerala, fie variante pentru individualizarea Senatului.
In cazul solutiei unicamerale, sunt trecute ca avantaje adoptarea mai rapida a legilor si reducerea numarului de parlamentari, implicit a costurilor, iar printre dezavantaje se numara faptul ca "monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinte de tiranie a majoritatilor politice". Ca alternativa la Parlamentul unicameral, comisia propune individualizarea Senatului, fie printr-un mod de recrutare a membrilor diferit de cel al Camerei Deputatilor, fie
printr-o separare a atributiilor de legiferare (politica externa, guvernarea locala sau numirea unor judecatori ar putea reveni, de pilda, Senatului, iar Camera Deputatilor s-ar putea ocupa de adoptarea bugetului si investirea guvernului).
» Critici nonguvernamentale
Propunerea de modificare a Constitutiei, in sensul ca presedintele sa aiba posibilitatea de a dizolva Parlamentul, a fost criticata de reprezentantii Institutului pentru Politici Publice si de cei ai Centrului pentru Resurse Juridice, pe motiv ca ar fi "o arma periculoasa". La randul sau, presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, a apreciat ca ideea unicameralismului constituie "cea mai mare problema", deoarece, in opinia sa, "aduce aminte de Marea Adunare Nationala".
