» Romania are nevoie de finantare externa in 2009 atat pentru a-si acoperi deficitul de cont curent, cat si pentru a-si plati datoriile scadente. Cum accesul la piata financiara internationala este dificil, Guvernul va trebui sa ia in calcul incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (FMI), sustin analistii. "Perspectiva de finantare a Romaniei nu este deloc roz. Statul trebuie sa taie din buget cat poate de mult. Apoi, nu mai maresti pensiile, ingheti salariile, cresti impozitele", a declarat analistul economic Ilie Serbanescu.
"In final, oricum nu se poate fara un ajutor FMI de cel putin 20 miliarde euro", estimeaza serbanescu. Nu va fi insa suficient, deoarece Fondul nu poate acoperi nevoile de finantare ale tarii si atunci autoritatile de la Bucuresti vor trebui sa apeleze atat la banii Bancii Centrale Europene, cat si la resursele financiare ale Bancii Mondiale si ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sau ale Bancii Europene pentru Investitii (BEI).
Nevoia de bani
Romania are nevoie de o ancora pentru stabilitatea economiei sale, care poate fi construita printr-un program de creditare internationala combinata de la Uniunea Europeana si de la Fondul Monetar International (FMI), considera Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI. Nimeni nu ne va da insa bani neconditionat, fara un program coerent de stabilizare a economiei, care sa arate ca se taie cheltuielile inutile si se fac reforme structurale, avertizeaza Tanasescu.
"Trebuie sa demonstrezi ca esti capabil sa aplici politici coerente, sa rezolvi problemele fiscale, sa corectezi dezechilibrele si sa reiei reformele structurale, stopate in ultima perioada. Reformele se refera la un program de eficientizare a energiei, la educatie, sanatate, la administratia publica. Trebuie sa reduci birocratia si ineficienta. Presedintele a fost singurul care a inteles inca din vara anului trecut ca este nevoie de reforme", a adaugat Tanasescu.
Romania se gaseste in aceeasi situatie dificila prin care au trecut si alte tari si are nevoie de un acord cu Fondul, care nu ar fi interpretat de pietele financiare ca un moment de slabiciune, ci ar putea duce la marirea ratingului, spun analistii de la agentia de evaluare financiara Fitch. Ajutorul FMI ar fi "un pas pe care autoritatile l-ar putea face", tinand cont de nevoia de finantare externa a Romaniei, considera analistul agentiei de rating Fitch Andrew Colquhoun. "Problemele cu care Romania incepe anul 2009 sunt similare acelora pe care le-au avut tarile care au apelat ulterior la ajutor de la FMI", spune Colquhoun. "Un pachet de ajutor construit corect ar avea un impact pozitiv atat asupra perceptiei investitorilor, cat si asupra ratingului suveran", spune analistul Fitch.
In cazul in care Romania nu apeleaza la FMI, va fi fortata sa majoreze taxele, ceea ce nu ar fi o masura inteligenta, apreciaza Colquhoun. "Va fi dificil pentru Guvern sa creasca taxele, mai ales in contextul temperarii cresterii economice. Noi estimam deja o incetinire a economiei, cu o crestere a Produsului Intern Brut de 1% pentru 2009", a mai declarat el. Pe de alta parte, deficitul bugetar ar urca la 5% in 2009 daca autoritatile nu vor lua masuri, a mai avertizat Colquhoun.
Ideal ar fi ca Romania sa incheie un acord cu FMI inainte de a intra intr-o criza, avertizeaza analistii de la Capital Intelligence Ratings, agentie specializata in evaluarea riscurilor financiare ale tarilor emergente. "O eventuala criza s-ar declansa prin iesiri de capital si ar face presiuni asupra ratei de schimb, ceea ce ar duce la deprecierea leului", a declarat analistul pentru Romania al agentiei de rating Capital Intelligence, Anthony Cooke. Presiunile asupra monedei nationale ar putea sa apara din cauza nevoii de finantare atat a deficitului de cont curent, cat si a datoriei externe pe termen scurt, extrem de mari, a explicat Cooke.
Politicienii au rezerve in chestiunea unui acord cu FMI si l-ar incheia doar in ultima instanta, considera analistul Citi pentru Romania, Ilker Domac. Totusi, un ajutor al FMI ar feri leul de schimbarile bruste in atitudinea investitorilor, dar ar da si credibilitate politicilor.
"Estimarile noastre arata ca un acord cu FMI ar fi o strategie mai prudenta si ar mari capacitatea Romaniei de a atrage bani din strainatate", a mai declarat analistul Citi. Pe de alta parte, riscuri legate de sprijinul pe care bancile straine ar trebui sa-l acorde subsidiarelor din Romania, impreuna cu scaderea estimata a rezervelor internationale aproape ca impun nevoia implicarii Fondului.
Ridica ratingul suveran
Acordul cu FMI ar fi o miscare interpretata pozitiv de piete, spune economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie-Alexandru Chidesciuc. El crede ca banii de la FMI nu ar fi neaparat pentru finantarea deficitului bugetar al Romaniei, insa ar putea fi folositi si pentru acest lucru. "Ar fi posibila finantarea temporara a deficitului, ca in Ungaria", spune Chidesciuc. "Daca e sa apelam la ajutorul FMI, ar trebui sa fie cat mai repede, ca sa previi deteriorarea economiei", adauga Chidesciuc. Pe de alta parte, un pericol ce pandeste economia romaneasca il reprezinta iesirile de capital din tara. Posibilele iesiri de capital ar putea fi stopate daca Romania va avea bani necesari pentru a le sprijini. "Aici ar fi vorba de incredere", a subliniat Chidesciuc.
Nu in orice conditii
Desi nu poate evita un acord cu FMI, Guvernul trebuie sa-l negocieze cu mare atentie si sa nu accepte conditii prea stricte, care ar putea arunca Romania in recesiune, avertizeaza fostul ministru de Finante Daniel Daianu. "Nimeni nu se poate imprumuta in aceste momente usor din piata financiara internationala. Nici Germania nu gaseste finantare usor si vorbim de un rating maxim aici. Vom avea nevoie de finantare mai ieftina de la organismele financiare internationale. Guvernul trebuie sa negocieze la sange cu FMI, ca acesta sa iasa din patul lui Procust al conditiilor sale. FMI are o terapie traditionala: taie cheltuielile si mareste taxele si impozitele. Noi nu ne permitem asta in conjunctura internationala", spune Daianu.
Constrangerile traditionale ale unui acord cu FMI ar putea chiar pune probleme adoptarii euro, adauga analistii. "Un imprumut de la FMI este, ce-i drept, mai ieftin, dar induce o serie de probleme. Pe de o parte, sentimentul pe care-l da pietelor, prin recunoasterea dificultatilor pe care le avem. Pe de alta parte, monitorizarea, care in trecut a fost benefica pentru Romania, ar putea afecta o parte din programele de aderare, cum ar fi convergenta la zona euro. O constrangere in aceste momente nu ne-ar pica bine", e de parere analistul economic Aurelian Dochia. In esenta, spune Daianu, "Romania are nevoie de un program de echilibrare a economiei care trebuie sa fie acceptat de piete, pentru asta are nevoie de un parteneriat cu FMI, care sa nu impinga tara in recesiune, sa gandeasca in perspectiva si sa asigure acoperirea nevoii de valuta".
Unii analisti nu vad o primejdie pentru economie in eventualele restrictii pe care Fondul le-ar impune Romaniei. "Acesti bani ar veni cu anumite conditii, cum ar fi reducerea deficitului bugetar, ceea ce s-a si intamplat in Ungaria. Suferi pe termen scurt, dar o duci bine pe termen mediu", este de parere Chidesciuc. "Daca nu scazi acest deficit, o duci mediocru in 2009, dar prost intre 3 si 5 ani. Daca il reduci, o duci mai prost in 2009, dar mai bine in urmatorii 3-5 ani", a subliniat Chidesciuc. Economistul-sef al ING Romania crede ca politicienii nu vor fi capabili sa puna frana cheltuielilor fara o constrangere exterioara. "La noi nu vad nici un partid capabil sa reduca deficitul. Aproape toate vor fi axate pe masuri de sprijinire a economiei. La nici un partid nu s-a vorbit de taierea drastica a cheltuielilor, plus ca sunt si alegeri in 2009", spune Chidesciuc.
Putem lua 15 miliarde dolari
Legat de marimea ajutorului de la FMI, economistul ING apreciaza ca nu se pune problema limitarii acestuia. In mod normal, o tara primeste ajutor de la FMI de maximum cinci ori cota respectivei tari. "In Ungaria s-a dat de 10 ori cota. Noi am fi eligibili cam de 15 miliarde. E drept, ei au fost loviti de criza mai mult, dar noi suntem o tara mai mare", apreciaza Chidesciuc. Aurelian Dochia a avertizat insa ca resursele FMI, de circa 500 miliarde euro, au cam fost cheltuite.
Mihai Tanasescu refuza sa dea vreo evaluare legata de sumele pe care le putem primi de la Fond, insa considera ca Romania poate lua in considerare modelul polonez, care a primit si finantari de la Banca Centrala Europeana, pentru a injecta bani in sistemul bancar, care a pus apoi lichiditatea la dispozitia statului, a companiilor si a populatiei. "Banii de la FMI sunt necesari pentru stabilitatea monedei nationale. Putem articula un program combinat BCE si FMI", spune Tanasescu.
Fondul cere Ungariei un nou Cod fiscal
Conform acordului semnat cu FMI, Ungaria s-a obligat sa realizeze o ajustare a cheltuielilor bugetare de circa 2% din PIB, care include inghetarea salariului nominal si eliminarea celui de-al 13-lea salariu pentru bugetari, dar si taieri de cheltuieli la nivelul ministerelor. "Desi dureros, autoritatile au ales aceasta cale, luand in considerare faptul ca un esec in atingerea unor tinte bugetare credibile ar fi putut duce la o criza a finantarii guvernamentale cu efecte severe pentru intreaga economie", se spune intr-o nota a FMI despre acordul cu Ungaria. Totusi, reprezentantii Fondului au anuntat ca pensionarii cu venituri mici vor fi exclusi din posibilele reduceri.
De asemenea, Ungaria va adopta, sub privirea Fondului, o noua lege a fiscalitatii, care stabileste ca datoria publica nu poate sa creasca in termen reali. In plus, FMI a cerut ca balanta bugetului sa nu fie negativa, dar si si formarea unui consiliu fiscal nepartizan si independent, care sa evalueze starea economiei. Ungaria nu va putea reduce taxele pe toata durata acordului cu Fondul si nu va putea lua masuri care ar putea duce la diminuarea veniturilor la bugetul statului.
Ungaria a ajuns la un acord cu FMI in luna octombrie a anului trecut, dupa ce tara a intalnit in economie o serie de efecte severe ale crizei financiare globale. FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala au oferit Ungariei un ajutor de circa 25 miliarde dolari, din care Fondul a contribuit cu 15,7 miliarde dolari, UE – 8,1 miliarde dolari, restul provenind de la Banca Mondiala.
Planul de salvare al Ungariei este construit pe doi piloni: implementarea unei ajustari fiscale semnificative, menita sa asigure scaderea nevoilor de finantare a guvernului, si mentinerea lichiditatii si capitalului din sistemul bancar la un nivel adecvat. Programul de supraveghere al Ungariei de catre FMI va dura pana in martie 2010, iar evaluarile vor fi facute trimestrial de catre reprezentantii institutiei internationale.
Mihai Tanasescu, reprezentantul RomAniei la FMI
"Romania are nevoie de o ancora pentru stabilitatea economiei sale, care poate fi construita printr-un program de creditare internationala combinata de la Uniunea Europeana si de la Fondul Monetar International (FMI). Nimeni nu ne va da insa bani neconditionat, fara un program coerent de stabilizare a economiei, care sa arate ca se taie cheltuielile inutile si se fac reforme structurale. Banii de la FMI sunt necesari pentru stabilitatea monedei nationale. Putem articula un program combinat BCE si FMI."
Economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie-Alexandru Chidesciuc
Acordul cu FMI ar fi o miscare interpretata pozitiv de piete, iar daca ar trebui sa-l incheiem, miscarea trebuie facuta cat mai rapid. Romania ar castiga increderea investitorilor si ar stopa posibile iesiri de capital daca va avea banii necesari. Noi am fi eligibili pentru un acord cam de 15 miliarde dolari. Banii acestia ii iei de la Fond ca sa oferi mai multa siguranta in piata, iar acordul ar duce la imbunatatirea perceptiei asupra Romaniei.
Andrew Colquhoun, analistul agentiei de rating Fitch
Problemele cu care Romania incepe anul 2009 sunt similare acelora pe care le-au avut tarile care au apelat ulterior la ajutor de la FMI. Un pachet de ajutor construit corect ar avea un impact pozitiv atat asupra perceptiei investitorilor, cat si asupra ratingului suveran. In cazul in care Romania nu apeleaza la FMI, va fi fortata sa majoreze taxele, ceea ce nu ar fi o masura inteligenta. Va fi dificil pentru Guvern sa creasca taxele, mai ales in contextul incetinirii economiei, care ar putea creste cu 1% pentru 2009.
Daniel Daianu, europarlamentar
Guvernul trebuie sa negocieze la sange cu FMI, ca acesta sa iasa din patul lui Procust al conditiilor sale. FMI are o terapie traditionala: taie cheltuielile si mareste taxele si impozitele. Noi nu ne permitem asta in conjunctura internationala. Romania are nevoie de un program de echilibrare a economiei, care trebuie sa fie acceptat de piete, pentru asta are nevoie de un parteneriat cu FMI-ul, care sa nu impinga tara in recesiune, sa gandeasca in perspectiva si sa asigure acoperirea nevoii de valuta.
Anthony Cooke, analist Capital Intelligence Rating
Ideal ar fi ca Romania sa incheie un acord cu FMI inainte de a intra intr-o criza. O eventuala criza s-ar declansa prin iesiri de capital si presiuni asupra ratei de schimb, ceea ce ar duce la deprecierea leului. Presiunile asupra monedei nationale ar putea sa apara din cauza nevoii de finantare atat a deficitului de cont curent, cat si a datoriei externe pe termen scurt, extrem de mari. Autoritatile romane ar trebui sa fie vigilente si sa monitorizeze evolutia situatiei, precum si dialogul cu Fondul si UE.
