» Presedintele Traian Basescu i-a telefonat premierului rus, Vladimir Putin, declarandu-se "extrem de preocupat" de oprirea totala a livrarilor de gaze. Analistii sustin ca demersul sefului statului este doar de imagine.
» In timp ce Rusia si Ucraina isi vad de vechiul lor conflict energetic, reactia Romaniei pare exagerata, in conditiile in care rezervele de gaz ne tin mai mult decat ar putea dura criza. Premierul Emil Boc a confirmat ca Romania poate iesi din iarna fara gazul rusesc.
Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a anuntat ca a fost sunat ieri dimineata de presedintele Traian Basescu si de premierul Bulgariei, Serghei Stanisev, care s-au aratat "extrem de preocupati" in legatura cu sistarea furnizarii de gaze rusesti prin Ucraina. Armand Gosu, specialist in problemele spatiului ex-sovietic, este de parere ca telefonul dat de seful statului lui Putin nu rezolva cu nimic problemele dintre cele doua state si cu atat mai putin problema opririi gazelor: "Romania incearca de ani de zile sa scape de intermediari, insa, neavand o politica bine definita fata de Rusia, nu se va putea lipsi de acestia". Pentru analistul militar Cornel Codita, convorbirea dintre cei doi lideri este, mai degraba, "un semnal intern dat populatiei de catre presedintele Basescu".
Pe de alta parte, subliniaza Cornel Codita, faptul ca Putin a mentionat convorbirea cu Basescu si Stanisev in fata presedintelui Gazprom, Alexei Miller, este un "semnal pozitiv pentru ca a lasat sa se inteleaga ca a priceput mesajul celor doi si ca acum trebuie sa astepte consecintele". Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu argumenteaza, la randul sau, ca autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa se implice politic in gestionarea crizei, sustinand ca Romania nu mai poate sa ignore "relatia bilaterala, directa, cu Rusia, pentru a aborda aceste chestiuni".
Cu toate ca Romania importa din Rusia numai o treime din necesarul de consum, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat tot ieri situatie de urgenta in sectorul energetic si a luat mai multe masuri pentru trecerea la utilizarea combustibililor alternativi. Analistul economic Aurelian Dochia crede ca, pentru Romania, situatia creata de conflictul gazelor nu este grava: "Avem rezerve de gaz care ne permit sa rezistam pana la primavara. Volumul rezervelor constituite anul trecut este printre cele mai mari din ultimii ani". Cornel Codita pune toata aceasta precipitare pe faptul ca "administratia este nou-instalata si nu a vrut sa lase impresia ca nu face nimic". De aceeasi parere este analistul economic Aurelian Dochia, de la Centrul Roman pentru Politici Economice, care crede ca "autoritatile se simt obligate sa ia masuri, ca sa nu para nepasatoare intr-o situatie de criza".
Analistul economic sustine ca reactia inflacarata a Romaniei da apa la moara sustinatorilor proiectului european al gazoductului Nabucco, menit sa evite dependenta de gazele Rusiei. In schimb, Pierre Noël, expert in politici energetice al European Council of Foreign Relations, sustine ca Romania nu a invatat mai nimic din precedenta criza a gazelor din 2006, iar astfel de reactii nu fac decat sa creasca sustinerea pentru North Stream si South Stream, prin care ar urma sa treaca gaz rusesc, insa evitandu-se Ucraina. De altfel, in opinia lui Armand Gosu, prin aceasta criza Rusia doreste de fapt sa readuca pe tapet North Stream, proiect a carui finalizare este blocata, si South Stream, care nu exista deocamdata decat pe hartie. Totodata, specialistul in spatiul ex-sovietic sustine ca Putin si-a creat din Ucraina "un dusman extern pe care il poate folosi drept diversiune pentru criza economica ce afecteaza puternic Rusia".
Relatia incordata dintre Rusia si Ucraina pe tema gazelor nu explodeaza pentru prima data, iar luna ianuarie a fost aleasa strategic de cele doua tari, pentru ca temperaturile scazute cresc necesarul de gaz al Europei. Acest lucru avantajeaza, mai ales, Ucraina, care se bazeaza pe o reactie dura a Uniunii Europene, crede Dochia. "Rusia, in schimb, este pusa intr-o situatie proasta, pentru ca isi nemultumeste clientii europeni", spune analistul. In relatia energetica cu Europa, Rusia este de obicei privita ca un actor dominant. "Nu e chiar asa. O mare parte din banii Rusiei provin din exportul de petrol si gaze. Ei nu pot spune ca inchid livrarile catre Eropa, prin Ucraina, pentru ca nu au o retea de transport prin care sa vanda in alta parte", spune Dochia.
» Criza cu repetitie
In 2006, cand Rusia a inchis robinetul cu gaze din Ucraina inspre Europa, afectand inclusiv Romania, guvernul roman condus de Calin Popescu Tariceanu a promis ca va mari capacitatea de inmagazinare a gazelor naturale, care ar fi trebuit sa ajunga de la 3 miliarde metri cubi la 6 miliarde metri cubi pana la sfarsitul anului 2007.
Ca si in prezent, in 2006, criza gazelor naturale dintre Rusia si Ucraina s-a desfasurat dupa acelasi tipic: Gazpromul a acuzat Ucraina ca ar lua gaz destinat altor tari din conductele care o traverseaza. Atunci, Kievul a negat acuzatia, insa se considera indreptatit sa ia circa 15% din gaze in schimbul faptului ca isi pune la dispozitie conductele.
