» 2008 a fost un an bun pentru literatura romana – interesul editorilor straini fata de arta exotica a noului stat membru al UE s-a corelat fericit cu o foarte buna prestatie a ICR, care a finantat si ajutat mai multe traduceri ale volumelor romanesti.
» Interesul s-a indreptat atat spre Mircea Cartarescu, un nume deja consacrat pe piata europeana a cartii, cat si spre literatura tanara, reprezentata de nume ca Filip Florian, Dan Lungu, Florin Lazarescu.
Targul de la Frankfurt de anul acesta a pus in vedere o adevarata sete de carte a editorilor si publicului strain fata de Romania, exoticul stat din estul Europei, intrat de curand in Comunitatea Europeana – i-a asigurat Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, pe spectatorii prezenti la prima editie a Festivalului International de Literatura din toamna anului abia sfarsit. Iar interesul – a detaliat editorul – priveste in special scriitorii tineri, martori proaspeti ai "rescrierii hartii Europei". Acest interes s-a cuplat cu o foarte buna activitate a Institutului Cultural Roman – beneficiind de un buget generos (pana la reducerea lui din aceasta toamna), acesta si-a putut face treaba si a sprijinit aparitia si traducerea de carti romanesti in afara tarii. Acest fapt a facut ca 2008 sa fie cel mai bun an al literaturii romane in materie de traduceri si editari pe piata externa.
Cartarescu, "nume de senzatie in lumea literara"
Anul 2008 a inceput sub auspicii favorabile pentru Mircea Cartarescu, a carui cariera internatioanla a crescut constant din 1992, cand a fost tradus in franceza, fiind nominalizat la Premiul Medicis. Versiunea in limba germana a "Aripii stangi" a fost aleasa "Cartea lunii ianuarie 2008" in Austria. Ea a fost publicata de prestigioasa editura austriaca Zsolnay si a fost votata drept "Cartea lunii" de 55 critici literari, avand 30 de voturi avans fata de urmatoarea nominalizata. La acea data, volumul se afla deja la al doilea tiraj, dupa ce prima editie, iesita pe piata in luna septembrie, s-a epuizat. Aparitia s-a bucurat de cronici elogioase in presa austriaca, germana si elvetiana, autorul fiind comparat cu Marcel Proust si James Joyce. Volumul a mai fost publicat anul trecut si in norvegiana, iar seducatorul "De ce iubim femeile" a fost publicat la Tel Aviv, Paris (Denoel), Frankfurt (Suhrkamp) si in limba poloneza.
Surpriza – semnalata la momentul respectiv de "Romania libera‘ – a venit spre sfarsitul anului, cand editia suedeza a "Aripii drepte", ultimul volum al trilogiei "Orbitor", a starnit un "buzz" neasteptat in presa din tara Nobelului, care l-a intampinat ca pe o capodopera, nesfiindu-se sa-l compare pe Mircea Cartarescu cu Dante – "atat de versatil si de incarcat de semnificatii este acest simbol (al fluturelui – n. red.), incat trebuie sa te intorci la «Divina comedie» a lui Dante pentru a gasi o carte care sa suporte comparatie. Dar si atunci trebuie sa te gandesti la faptul ca Dante este ucigator de sistematic, in timp ce Cartarescu foloseste imaginile care lasa cititorul cu respiratia intretaiata cu o stringenta aparent haotica, dar cu un fler care tinteste la fix".
Criticul suedez atinge punctul sensibil al romanilor: "Cartarescu isi are locul printre candidatii la Premiul Nobel pe cale sa devina la fel de permanenti precum secretarul permanent al Academiei. Se poate spune ca ar merita cu prisosinta premiul. Pentru valoarea lui ca scriitor asta n-are insa nici o semnificatie, caci valoarea nu e atinsa de decizia Academiei". In "Kristianstadsbladet", scriitorul Thomas Kjellgren a vorbit despre "un roman total, cu o admirabila constructie enciclopedica… Este greu sa vezi acest roman altfel decat ca pe un important reper al literaturii secolului XXI", in timp ce publicatia "Dagens Nyheter" a scris despre "o virtuozitate orbitoare… Pe scurt, un roman care… vrea sa sparga toate formele". "Sydsvenskan" il declara pe roman "un nume de senzatie in lumea literara": "Energia si incarcatura pe care o radiaza aceasta carte nu au corespondent in literatura contemporana".
"Uppsala Nya Tidning" conclude ca "impresia de ansamblu este aceea ca avem de-a face cu una dintre marile opere in proza ale noului secol", in timp ce Ola Gustafsson pariaza pe numele scriitorului roman pentru unul dintre Nobelurile viitorului.
Florian – Harcourt, Adamesteanu – Gallimard
Editorii occidentali sunt interesati in special de literatura romana a ultimului val – Filip Florian, Dan Lungu, Florin Lazarescu. Astfel, Filip Florian, unul dintre numele noi ale literaturii romane, face o frumoasa cariera internationala cu romanul sau de debut, "Degete mici" (2005). Romanul a fost deja tradus si publicat in Ungaria (Magvetö, 2008), Germania (Suhrkamp, 2008) si Polonia (Czarne, 2008), iar in anul 2009 va aparea in SUA (Harcourt) si Slovenia (Didakta). Beneficiind de o aparitie la o editura germana importanta, volumul s-a bucurat de o atentie flatanta din partea criticii. Astfel, Uwe Stolzmann, pentru "Westdeutscher Rundfunk", a vazut in "Degete mici" "un debut de exceptie, o opera matura in privinta continutului si a stilului…
Un efect surprinzator il produce ideea de a compara regimuri violente din regiuni indepartate una de alta", in timp ce "Frankfurter Rundschau" descopera ca "Florian analizeaza dureros de transant si de exact o societate mutilata de dictatura, desfasurand in acelasi timp, cu o deosebita verva a limbajului si o mare putere de fabulatie, povestile fantastice si poetice ale unor caractere singulare, de neuitat". Jan Koneffke, in "Freitag", scrie in concluzia articolului sau: "Cu acest roman uimitor, cu o multitudine de perspective si de idei, plin de spirit de fabulatie si de umor, Florian largeste si orizontul literaturii romane". Dan Lungu, autorul unei proze cu infuzii duioase de umor, a carei inspiratie e pitorescul comunismului si al tranzitiei, s-a facut remarcat in afara tarii cu romanul "Raiul gainilor" (aparut in 2004), un text despre o strada dintr-un orasel romanesc de dupa ‘89, plina de oameni cu chef de vorba.
Cartea a fost tradusa in Franta (Editions Jacqueline Chambon) si in Austria; in foarte scurt timp urmeaza sa apara si in Slovenia. Pe 14 aprilie 2008, prestigiosul "Frankfurter Allgemeine Zeitung" consacra o recenzie volumului scriitorului iesean: "Chiar daca romanul inclinat spre umor al lui Dan Lungu prezinta doar o strada de provincie din Romania, aceasta este, de fapt, tabloul unei intregi societati fisurate, adica al societatii de tranzitie. Nu poate fi vorba de un prezent increzator, cand orizontul viitorului se scalda intr-o «lumina» transfigurata a trecutului. Teama de odinioara a devenit folclor; nimeni altul nu este mai cunoscut decat Ceausescu, despre care se vorbeste cu un ton grotesc, afectuos, folosindu-se termeni precum «raposatul», «impuscatul»". De remarcat ca, tot anul trecut, volumul "Sunt o baba comunista" a aparut in limba franceza, la aceeasi editura Jacqueline Chambon, semn ca "Raiul gainilor" nu a trecut neobservat.
Florin Lazarescu, un alt membru al desantului iesean, a avut, de asemenea, un an bun in 2008. Romanul sau, "Trimisul nostru special" (2005), a fost tradus in slovena, urmand ca anul viitor sa apara traduceri ale cartii la edituri din Bulgaria si Ungaria. Romanul a aparut in limba slovena la editura Modrijan Zalozba, dupa ce, in 2007, traducerea in limba germana a volumului a aparut la Wieser Verlag din Austria, iar cea in franceza – la Editions des Syrtes. Romanul, plin de verva, este despre goana presei dupa senzational, din perspectiva unui trimis special al unui tabloid.
Chiar daca Gabriela Adamesteanu nu a avut traduceri importante anul acesta, se cuvine spus ca romanul ei fresca de familie, "Dimineata pierduta", va fi tradus anul viitor in spaniola si maghiara (dupa ce a fost publicat in Franta, la Gallimard, dar si in Bulgaria, Israel, Estonia). Romanul ei de debut, "Drumul egal al fiecarei zile", va aparea, de asemenea, anul viitor la Gallimard, semn ca pe plan international cota ei a crescut.
Norman Manea, reprezentat de agentia care-l impresariaza pe Rushdie
Pe de alta parte, notorietatea internationala a Herthei Müller si a lui Norman Manea, scriitori emigrati din spatiul romanesc la jumatatea anilor '80 (Germania, respectiv SUA), nu se compara cu cea a scriitorilor care traiesc in Romania – opera ambilor a fost tradusa deja in peste 20 de limbi. Cu o activitate scriitoriceasca subversiva in Romania, ei au devenit, prin lucrarile lor, constiinte etice cu scrieri intens conotate politic: Holocaustul si opresiunea comunista – in cazul evreului Norman Manea; trauma totalitarismului – in cazul Herthei Müller. Chiar daca nu a mai publicat vreo opera de fictiune in ultimii ani, Norman Manea a fost recompensat in 2006 cu premiul pe care l-a ratat Mircea Cartarescu la inceputul anilor '90, Medicis pentru cea mai buna carte straina.
In plus, este reprezentat de una dintre cele mai puternice agentii editoriale din lume, Wilye (care il reprezinta si pe Rushdie). Actualmente, scriitorul este profesor la prestigiosul colegiu Bard din New York, unde au mai predat Saul Bellow, Toni Morrison, I.B. Singer. Pentru Hertha Müller, 2008 a fost un an important, intrucat a reprezentat statul german in cursa pentru Nobel.
