Satele romanesti pastreaza riturile legate de sarbatorile Bobotezei si Sfantului Ioan. Maine, acestea incheie ciclul sarbatorilor de iarna, deschis de Sfantul Nicolae. Dupa Sfantul Ioan, romanii despodobesc brazii de Craciun, iar viata isi reia ritmul normal.
Una dintre cele mai raspandite superstitii legate de ziua Bobotezei este cea care interzice spalatul rufelor in aceasta zi. si asta deoarece, spun satenii care pastreaza traditiile din stramosi, pe de o parte, Boboteaza este sarbatoare mare in calendarul crestin si nu se cuvine sa lucreze nimeni, iar pe de alta parte, preotii sfintesc apele, ceea ce inseamna ca oamenii ar folosi, oarecum, apa sfintita pentru rufe, un lucru inacceptabil pentru un crestin. Superstitia este legata de ritualul sfintirii apei, oficiat in toate bisericile ortodoxe si catolice. Preotii invoca Sfantul Spirit deasupra apei, cu ajutorul unor rugaciuni speciale, rostite in cadrul liturghiei. Ritualul poarta numele de "Sfintirea Mare a Apei". Oamenii cred ca apa sfintita in ziua de Boboteaza are puteri miraculoase si ca ea nu se strica niciodata.
De aceea, ea este pastrata in sticlute pentru tot anul, iar cand cei de-ai casei se imbolnavesc, ei beau cateva picaturi din apa sfintita, in speranta ca puterile sale miraculoase ii vor ajuta sa se insanatoseasca. De Boboteaza, preotii sfintesc toate apele curgatoare. Ei iau apa sfintita in biserica si toarna cateva picaturi in toate raurile, izvoarele, lacurile si fantanile pe care le intalnesc in cale. Ritualul are un rol de purificare. In zonele de langa Dunare, episcopii ortodocsi binecuvanteaza apele fluviului si arunca o cruce de lemn in apa. Tinerii din comunitatile cu pricina se arunca in apele inghetate ale fluviului si inoata dupa cruce. Oamenii cred ca cel care aduce crucea din apa nu se va imbolnavi tot anul. Un ritual identic este oficiat la malul marii.
O traditie asemanatoare exista si in Cluj-Napoca. In perioada interbelica, Iuliu Hossu, cel ce avea sa devina cardinal, obisnuia sa organizeze o procesiune care pleca de la sediul Episcopiei Greco-Catolice, mergea pe podul din centrul orasului si binecuvanta apele Somesului Mic, iar apoi oamenii se duceau la catedrala.
In unele sate din Transilvania, in a doua zi dupa Boboteaza, are loc Udatul Ionilor. Cei care poarta numele de Ioan sau de Ion sunt purtati langa rauri si botezati apoi cu apa, aidoma botezurilor oficiate in apa Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In unele sate din nordul tarii, mai ales in Maramures si in Bucovina, in noaptea dintre Boboteaza si Sfantul Ioan are loc Iordanitul femeilor. Este vorba de o petrecere la care participa femeile maritate si in care tinerele neveste sunt stropite cu apa, intr-un ritual al fertilitatii si al purificarii cu radacini precrestine. Ritualul si petrecerea marcheaza integrarea tinerelor cu pricina in comunitatea femeilor casatorite.
» Epifania
Din punct de vedere religios, sarbatoarea Bobotezei se mai numeste si "Epifania" sau "Teofania". Ea marcheaza momentul in care Ioan Botezatorul l-a botezat pe Iisus Christos in Iordan, iar cerurile s-au deschis. Sfantul Duh sau Sfantul Spirit s-a coborat asupra Mantuitorului sub forma unui porumbel.
