» Unele primarii mai au bani doar de salarii si sunt ingropate in datorii. Ca sa supravietuiasca, taie lumina pe strazi sau opresc taxele direct din ajutoarele pentru lemne. Guvernul a amanat ieri adoptarea unui plan de redresare a autoritatilor locale intrate in insolventa financiara.
» Economistii cred ca s-a ajuns in aceasta situatie de "faliment" de stat din cauza cheltuielilor fara capatai, dar si a scaderii drastice a incasarilor de taxe.
In Romania exista primarii si alte autoritati de stat falimentare, care nu mai au bani decat de salarii si de intretinere. Economistul Ilie serbanescu sustine ca situatia este mult mai grava in intreaga administratie, nu doar in cazul primariilor ramase leftere: "Se discuta de cateva saptamani de unde sa se faca rost de bani pentru a incheia exercitiul bugetar pe 2008". Fostul ministru al Finantelor Ionut Popescu crede ca cele doua imagini fac parte din doua filme diferite: "Ce a fost pana in septembrie este din alt film. Acesta nu mai conteaza, s-a rupt in octombrie".
Primaria Medgidia are datorii de 11,6 milioane euro. Bugetul maxim de venituri si cheltuieli din 2008 al Medgidiei nu va depasi 8 milioane euro. Din banii aflati acum in bugetul local, primarul mai poate face plati doar pentru costurile de intretinere si pentru salariile angajatilor.
El se gandeste deja sa externalizeze serviciile din primarie, pentru ca sunt nerentabile. Pentru 2009, vestile sunt si mai rele: proiectia bugetara arata un deficit bugetar de aproximativ 5 milioane de euro. Potrivit estimarilor, in 2009 Medgidia are nevoie de aproximativ 15 milioane de euro la bugetul local, dar nu va reusi sa stranga decat cel mult 9,5 milioane de euro, intr-una din variantele optimiste oferite de finantisti.
"Vom avea sarbatori triste, cele mai triste din istorie. Nu avem bani nici macar de un colac sau o portocala pentru uratori", spune primarul orasului vasluian Negresti, cel mai sarac oras din Romania. Primaria are conturile blocate de aproape jumatate de an si singurele "investitii" de care mai poate fi vorba sunt cele legate de plata salariilor. Pe final de an, nici acestea nu mai sunt atat de sigure.
Pentru a face rost de bani, conducerea orasului a decis ca din ajutoarele de lemne sa se opreasca si sumele datorate ca impozite pentru bugetul local si sa limiteze iluminatul public. "Inchidem anul cu datorii de peste un milion de euro, cele mai mari din istoria orasului. Numai la bugetul de stat avem de plata jumatate de milion de euro, avand conturile blocate. Vom inchide si cantina saracilor, pentru ca nu mai avem cu ce s-o intretinem", spune primarul Ioan Cozma. Conducerea judetului Vaslui si cea a Directiei de Finante au avut o intalnire cu primarul, acum cinci luni, in incercarea de a gasi o solutie. Desi s-a promis ajutor de la Guvern, Negrestiul nu a primit nici un leu, iar criza s-a adancit.
In ciuda cresterii economice cu care Guvernul s-a tot laudat, s-a ajuns totusi la aceasta situatie din cauza reducerii incasarilor la buget pe ultimul trimestru al anului si, de aici, reducerea la nivelul bugetelor locale. "Degeaba ai incasari superioare la buget, daca nu tii cheltuielile sub control, ai probleme. Acest lucru se reflecta si in bugetele de la nivel local", explica economistul liberal Daniel Daianu, care crede ca bugetul pe 2009 trebuie refacut in lumina situatiilor aparute la nivel local, iar cheltuielile "facute aiurea", reduse drastic. Aceeasi cauza o gaseste si Ionut Popescu, fost ministru al Finantelor: statul a incasat mult mai putine taxe si impozite incepand cu luna octombrie. "Firmele au preferat sa nu-si mai plateasca datoriile la stat, folosindu-se de asta ca de un imprumut, pe care nu-l mai pot obtine de la banci", spune Popescu.
Degeaba ai crestere economica mai mare decat China daca nu stii sa faci rezerve, spune economistul Ilie serbanescu. Totusi, "Romania nu va da faliment, pentru ca natiunile nu au cum sa dea faliment. Se vor lua bani din investitii ca sa iesim la liman. Bataia de joc este insa ca am avut crestere economica de 9%", rade amar serbanescu.
Gestiune proasta
Economistul Ilie serbanescu crede ca aceste crize financiare locale nu au legatura cu marea criza, ci cu "gestionarea defectuoasa a institutiilor administrativ-teritoriale si modul clientelar care guverneaza distribuirea banilor de la centru catre bugetele locale". Chiar daca primariile dispun de fonduri din taxele locale, acestea nu sunt de ajuns. "Ele sunt dependente de bugetul de stat. Daca se nimereste sa aiba si un primar de alta culoare politica, pot ajunge in insolventa", spune serbanescu.
Chiar si asa, o primarie cu un buget de 300 miliarde lei vechi si cu datorii de 400 miliarde arata ca au avut loc "imprumuturi hazardate", adauga economistul. Fostul ministru al Finantelor Ionut Popescu isi aminteste ca pe vremea cand era ministru primarii insistau puternic "sa-i lasam sa se imprumute cat vor ei. Tocmai de aceea am refuzat, ca sa nu se ajunga aici. Ei nu stiu sa gestioneze taxele si cheltuielile. Erau inconstienti acei primari care voiau sa se imprumute fara limita".
