» Comisia Europeana doreste sa dea mana libera guvernelor pentru a-si tine in viata activitatile productive si a-si pastra locurile de munca.
» Planul de revitalizare economica propus de Bruxelles vizeaza mai ales stimularea consumului populatiei si cresterea temporara a cheltuielilor publice. El are efecte limitate asupra Romaniei si a celorlalte tari noneuro, care nu-si permit astfel de masuri.
Comisia Europeana (ce) urmeaza sa dea mana libera guvernelor celor 27 state UE pentru a-si instala singure "perfuziile" anticriza, care tintesc stimularea cererii, recastigarea increderii consumatorilor si limitarea impactului recesiunii economice asupra oamenilor. In fapt, planul de revitalizare economica propus ieri de Bruxelles se traduce printr-o relaxare temporara a politicilor bugetare nationale, astfel incat guvernele sa poata cheltui mai mult pentru pastrarea locurilor de munca si pentru stimularea consumului populatiei, chiar daca in acest fel s-ar depasi deficitul bugetar obligatoriu, de 3% din PIB.
Pentru Romania, ca si pentru alte state din afara zonei euro, planul propus de CE va avea efecte limitate, considera analistii economici. "Noi nu avem gradul de libertate pe care il au tarile din zona euro. Departajarea intre tarile euro si noneuro poate avea consecinte teribile privind spatiul de manevra al unui guvern. Noi nu putem scapa de sub control deficitul bugetar si nu putem stimula consumul, deoarece astfel am putea creste deficitele externe si submina increderea in leu", ne-a declarat economistul Daniel Daianu. Efectul final al planului ar putea fi unul benefic si asupra tarilor precum Romania – arata totusi Daianu –, potrivit principiului "corpul mare il trage pe cel mic".
Aplicarea planului CE ar costa circa 200 miliarde euro, in jur de 1,5% din Produsul Intern Brut european. Tarile UE ar urma sa asigure din surse proprii cea mai mare parte a acestor bani (cealalta parte a banilor, circa 30 miliarde euro, va fi "inghitita" de Banca Europeana de Investitii, "bratul financiar" al UE) si sa o investeasca intr-o serie de masuri pe care le vor aproba la nivel national precum: reducerea temporara a TVA (in scopul unei stimulari puternice a consumului, care sa tina in viata activitatile productive); prelungirea alocatiilor de somaj; facilitati fiscale pentru pastrarea locurilor de munca (reducerea impozitelor, in scopul cresterii puterii de cumparare); lucrari de infrastructura si producerea energiilor nepoluante etc. "Vremurile exceptionale cer masuri exceptionale", a explicat presedintele CE, Jose Manuel Barroso. Oficialul UE a subliniat ca planul de revitalizare trebuie sa fie "temporar (2009-2010), tintit si aplicabil imediat".
Potrivit planului de redresare, guvernele europene pot aproba si solutii inovative precum plata serviciilor pentru muncile casnice sau subventiile temporare la angajare. Potrivit AFP, planul reflecta prioritatea UE de a proteja cetatenii de cele mai rele efecte ale crizei, in conditiile in care numarul de someri poate creste cu 2,7 milioane de persoane in doi ani.
Statele UE au inceput deja sa-si prezinte nivelul propriilor alocari financiare anticriza, precum si unele dintre masurile pe care le au in vedere. Parisul a anuntat ca poate mobiliza 19 miliarde euro pentru relansare, in timp ce Berlinul poate angaja pentru economia germana in jur de 32 miliarde euro. Marea Britanie ar dori reducerea TVA de la 17,5% la 15%.
Guvernul roman a anuntat aprobarea unui plan similar de redresare, in valoare de 10 miliarde euro, pentru patru ani, axat pe: acordarea unor facilitati fiscale companiilor care isi platesc la timp impozitele, reducerea cu 10% a contributiilor de asigurari sociale, alocarea unor fonduri pentru infrastructura si pentru constructia de locuinte, subventionarea dobanzilor la creditele ipotecare, stimularea angajarii somerilor si finantarea firmelor mici si mijlocii de catre CEC (banca statului). Surse guvernamentale sustin insa ca Bucurestiul nu poate reduce impozite si taxe asa cum probabil vor face multe tari UE; ba chiar viitorul executiv ar putea sa se gandeasca serios la majorarea cotei unice pentru a face rost de bani. "Spre deosebire de alte tari, noi trebuie sa ne chibzuim bugetul, sa eliminam risipa si consumul inutil. Prioritatea noastra ar fi accesarea fondurilor structurale si investirea lor in infrastructura", spune Daianu.
» STAT SLAB
Planul anticriza al CE constituie, mai degraba, un set de recomandari pe care fiecare stat UE le va aplica dupa cum socoteste, explica, la randul sau, economistul Aurelian Dochia. "Toate eforturile sunt indreptate acum catre stimularea consumului si degriparea productiei. Nimeni nu mai pune pe primul loc dezechilibrele generate. Acestea vor fi tratate in anii urmatori", spune Dochia. Problema Romaniei este insa ca, in comparatie cu statele puternice ale UE, are deja dezechilibre. "Relaxarea fiscala si stimularea consumului sunt mai periculoase la noi si vor avea repercusiuni mai grave decat in tarile euro.
Daca UE isi permite sa creasca inflatia cu jumatate de procent, de la o medie de 3%, in Romania putem asista la o majorare de la 7% la 10%", socoteste economistul. In timp ce cresterea limitei de deficit bugetar reprezinta o usurare pentru Romania, care ar fi depasit oricum limita de 3% in 2009, conform estimarilor, consecintele relaxarii fiscale ar putea umfla nivelul inflatiei si lovi cursul de schimb al leului.
