Cresterea economica in Europa de Est, cu referire in special la Bulgaria si Romania, "ar putea fi oprita brusc de inghetarea creditarii", aprecia de curand o analiza a Reuters. Nu exista vreo controversa intre analisti, indiferent daca din Est sau din Vest, asupra faptului ca repercusiunile puternicei crize de pe pietele financiare globale, indeosebi restrangerea si scumpirea creditarii, vor pune capat actualului ciclu al cresterii economice din Europa de Est. Analistii se despart doar in privinta amplitudinii si modului in care va avea loc acest fapt indubitabil: va avea loc, cum se spune acum, o aterizare lina sau una fortata?; va cobori cresterea economica, incepand chiar din 2009, la 4-5% sau la 1-2% ori se va ajunge direct la zero sau pe minus?!
Guvernul inca in functiune, care pentru prima data a dat semne, altfel reconfortante, de ingrijorare, ia in considerare o incetinire semnificativa a cresterii economice, dar nu coboara prognoza sub 6%. Comisia de la Bruxelles o vede sigur sub 5%. Banca Nationala are in vedere o crestere de 4,6%.
In toate aceste cazuri, ar fi vorba de o aterizare lina. Argumentele ar suna cam asa: activitatea in sectoarele care au tinut sus cresterea economica in Romania (respectiv constructiile si serviciile) nu s-ar putea prabusi asa, deodata, iar Romania are o rezerva pentru aceste vremuri grele – nevoia reala de infrastructura – spre care ar putea fi indreptata, in noua situatie, o mare parte din fondurile bugetare si din cele europene.
Prezumtia implicita a acestui scenariu – in fond optimist si pozitiv, dar asupra caruia nu se insista – ar fi ca finantarea externa a imensului deficit de 14% echivalent PIB va opera in continuare fara mari probleme, fiind doar ceva mai scumpa, si ca exporturile nu vor fi greu afectate, respectiv ca principalele piete-debuseu (cele vest-europene) nu vor suferi contractii severe.
Aceasta prezumtie nu este deloc temeinica. Finantarea imensului deficit extern va putea pune probleme de o gravitate deosebita. Semnalele ce au venit de la bancile locale – toate subsidiare ale unor banci straine – sunt absolut dezastruoase. Oficialii cu responsabilitate in domeniu pretind ca este vorba de reactii pasagere, generate si de unele atacuri esuate asupra leului. Nu trebuie insa sa ne amagim! Bancile locale au incetat sa mai acorde credite. S-au asezat pur si simplu pe banii stransi si au respins si acordarea de credite catre alte banci.
Dobanzile pe piata interbancara au urcat la niveluri incredibil de inalte si bancile s-au apucat sa transfere costurile asupra clientilor, indeosebi asupra celor care au avut imprudenta de a fi luat deja credite, prin majorari fabuloase ale ratelor de rambursat. E drept, Banca Nationala intr-un fel a plafonat dobanzile ce pot fi transferate asupra clientilor. Dar daca tendintele de transfer continua, chiar si la niveluri mai joase, creditarea va fi ca si blocata.
Sa nu uitam ca, prin subsidiarele lor din Romania, bancile vest-europene furnizeaza 70% din finantarea din sistemul bancar. In cazul in care conduita acestor subsidiare urmeaza unor indicatii de la bancile-mama privind subtierea sau chiar incetarea aprovizionarii cu bani sau, mai mult, privind si repatrierea accelerata a profiturilor pentru ca acestea sa apere redutele principale din tarile de origine, chestiunea este groasa de tot! Ingreunarea accesului la creditare si scumpirea acesteia – consecinte recunoscute de toata lumea – ar capata, in asemenea conditii, accente dramatice.
Romania ar plati extrem de scump traiul peste plapuma proprie din ultimii ani si cresterea economica din acesti ani, complet nesanatoasa din cauza bazarii ei pe deficit extern. Sa nu ignoram faptul ca la inasprirea si scumpirea creditarii, indiferent daca acestea vor capata sau nu accente dramatice, se vor adauga cu certitudine reducerea remiterilor catre tara din partea lucratorilor romani din strainatate (afectate de criza din tari ca Italia sau Spania), precum si reticenta investitorilor straini (care in conditii de criza isi amana, daca nu chiar isi anuleaza proiectele). si stim cata baza pun oficialii romani pe remiteri si pe investitii straine in finantarea deficitului comercial!
Daca incetinirea cresterii economice este absolut certa, coborarea ei brusca spre zero este doar posibila, dar nu este deloc exclusa!
