Potrivit Eurostat, turismul romanesc aproape ca nu exista pe harta continentului. Nici o destinatie din Romania nu se afla in topul celor mai vizitate 20 de regiuni ale Europei.
Intre cele mai frecvente destinatii turistice, zona Parisului, Catalonia si Andaluzia spaniole si zona Venetiei si Latzio ale Italiei ocupa primele locuri in clasament. Franta, Spania si Italia sunt liderii de necontestat ai Europei in materie de turism. Nici alte state central si est-europene nu intra in clasamentul liderilor, dar au inregistrat in ultimii ani progrese remarcabile. Bulgaria, zona Budapestei, Croatia si Lituania au devenit exemple. si Polonia demonstreaza in ultimii ani ca are multe de vazut. Romania inainteaza si ea.
Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, numarul de turisti straini prezenti in Romania de aproape 4 milioane ar fi cu aproape o treime mai mare in ianuarie-octombrie 2008, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Statistica oficiala nu specifica insa cat de mult timp au petrecut acesti oameni in Romania, daca au venit doua zile cu afaceri sau au stat doua saptamani in vacanta. Unul dintre indicatorii cei mai folositi pentru evidentierea performantei in turism este numarul de nopti platite de turisti intr-un an la hoteluri, pensiuni sau in campinguri. Un alt indicator este numarul de sosiri. Dar raportul de activitate al Departamentului de Turism de la MIMMTPL nu contine nici un astfel de barometru.
"Toate promisiunile ar fi trebuit indeplinite de mult"
Secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, Dragos Raducan, spune ca multe dintre angajamentele luate de partide in programele de guvernare ar fi trebuit sa fie aplicate de mult. Nu tine de nici o doctrina, ci de bunul-simt elementar ca in turism sa existe "sistemul national de informatii turistice printr-un program informatic integrat", spune el.
Pe de alta parte, propunerea PSD ca firmele din turism sa plateasca un impozit forfetar (fix) este la fel de binevenita. In plus, "in acest moment, firmele din turism alcatuiesc cea mai stufoasa contabilitate din Romania pentru ca se plateste TVA de 9% pentru veniturile din cazari si mic dejun, 19% pentru restul serviciilor turistice si 0% pentru serviciile de tratament. Ar trebui sa existe o cota redusa la TVA pentru intreg domeniul, asa cum se intampla peste tot in Europa." Diagnosticul pus de PD-L "privatizarea unei mari parti a hotelurilor a fost dominata de interese oculte" a avut si urmari, adauga Dragos Raducan.
"Nu ne-am vandut tara. Am dat-o pe gratis"
Faptul ca in Romania, spre deosebire de Bulgaria, s-au privatizat separat, bucata cu bucata, hoteluri, restaurante sau baze de tratament impiedica acum dezvoltarea industriei all-inclusive, culoarul cel mai important al turismului international. "Nimeni nu s-a gandit ca turistul alege mai intai tara de destinatie, apoi regiunea, apoi statiunea si in cele din urma hotelul. Au privatizat hotel cu hotel, si cofetarie cu cofetarie, nu exista nici un fel de coerenta a proprietatilor mari din turism."
Este insa numai unul dintre motivele pentru care "suntem scosi de pe piata". Au fost renovate multe dintre hoteluri de doua stele mostenite din vremea comunismului, dar se pare ca nu este nici pe departe suficient. Potrivit specialistilor, atunci cand turismul e sa se contureze ca industrie competitiva atunci porneste de la hoteluri de trei si patru stele in sus. "Dar multi dintre hotelierii romani s-au consolat in proportie de 80-90% cu turistii romani captivi unor standarde din alte vremuri", spune Dragos Raducan.
"Brandul de tara nu e un moft"
Cat despre prezenta turistilor straini in Romania, se pare ca brandul de tara nu este chiar un moft. Lucrurile s-au mai indreptat din punctul de vedere al perceptiei in ultimii ani, dar "nu exista nici un fel de consecventa si coordonare a promovarii Romaniei, fiecare face cum poate si ce poate pe cont propriu sau pe bani publici".
Raportul pe 2008 al Departamentului de Turism este semnificativ din acest punct de vedere. El cuprinde aproape exclusiv o lista lunga de targuri internationale de turism sau de seminarii tinute in tara, toate cu menirea de a imbunatati imaginea tarii si de a pune un diagnistic cat mai corect bolilor de care sufera turismul. De asemenea, o lista de regulamente, norme si ordonante adoptate in ultimul an.
Un singur mare efort de clarificare lipseste din toate aceste hartii, atrage atentia Dragos Raducan, un proiect de lege a turismului. "Nici un partid nu isi asuma adoptarea unei legi a turismului. Nu avem inca acest instrument elementar ca sa definim ce inseamna o agentie de turism, ce presupun un hotel, o pensiune sau o zona de camping".
PD-L: Prioritate strategica
Constata ca privatizarea unei mari parti a hotelurilor si complexurilor turistice a fost dominata de "interese oculte" si ca investitiile straine au intarziat sa apara in turismul romanesc.
Romania se situeaza pe locul 69 din 130 in clasamentul competitivitatii turismului intocmit de Forumul Economic Mondial. Turismul romanesc este depasit de concurenta statelor din regiune: Ungaria, Bulgaria, Croatia sau Turcia.
Statul trebuie sa acorde stimulente pragmatice, operatorii din turism ar trebui sa fie mai atenti la semnalele pietei, iar autoritatile publice locale ar trebui sa fie mai interesate de fondurile europene pentru turism.
Propune reinfiintarea Ministerului Turismului si lansarea Programului de Dezvoltare Zonala a Turismului. Programul trebuie sa cuprinda planuri specifice de actiune pentru turismul balnear, cultural sau ecumenic.
Reducerea unor formalitati si taxe si inlesniri in functie de ariile de circulatie a vizitatorilor, a calatoriilor in scop de afaceri sau tranzit.
Studentii, pensionarii si adultii activi cu venituri modeste trebuie sa aiba acces mai mare la serviciile turistice, astfel incat turismul sezonier sa fie extins pe o perioada cat mai mare din an.
PNL: Turism european
Isi propune cresterea circulatiei turistice prin Romania cu cel putin 15% pe an.
Turismul romanesc trebuie integrat sistemului turistic european prin "Strategia de dezvoltare turistica a Romaniei."
Sprijin de la bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii in zonele clasificate ca prioritare. Sprijin pentru refacerea a 10 statiuni balneare si a 10 statiuni/zone turistice montane care au posibilitati de dezvoltare a sporturilor de iarna.
Crearea "sistemului national de informatii turistice" printr-un program informatic integrat. Definirea sistemului de indicatori statistici in turism.
Infiintarea Consiliului National al Turismului – un parteneriat public privat intre autoritatea centrala din turism, asociatiile turistice.
Accentueaza dezvoltarea turismului cultural. In 2012 debuteaza campania de desemnare a orasului care va deveni capitala culturala europeana in 2019, cand Romania va prelua si presedintia prin rotatie a Uniunii Europene.
Instituirea programului "Capitale Culturale Romanesti". Orasele desemnate, cu un potential cultural deosebit, o sa primeasca sprijin dintr-un buget total de 10 milioane de euro (bani de la buget si bani europeni).
Programul "O Romanie Frumoasa", desfasurat impreuna cu UNDP (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), va revitaliza centrele urbane neglijate.
PSD-PC: Recastigarea clientilor straini
Constata ca relatiile externe care au adus in trecut turisti straini in Romania s-au diminuat constant in ultimii 15 ani.
Isi propune sa atraga turisti din Anglia, Germania, Belgia, Olanda, Spania si Franta. Vorbeste despre promovarea "produsului turistic" in relatia cu China si Japonia.
Intocmirea de strategii pe zone turistice: zona montana, zona litoralului, zona Deltei. Dar si pentru turismul cultural si balnear.
Propune instituirea unui impozit forfetar (fix) asupra mai multor domenii care sunt legate de industria turismului – alimentatie publica, pensiuni turistice, servicii de igiena personala.
Considera ca agroturismul este una dintre cele mai importante modalitati de dezvoltare in mediul rural.
Promite subventionarea a 65% din costurile proiectelor de pensiuni turistice. Se declara preocupat de "conservarea si valorificarea traditiilor locale".
