» Liderii Uniunii Europene se intalnesc maine la Nisa cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Desi au decis sa reia negocierile privind parteneriatul strategic cu Moscova, "sacrificand" Lituania, europenii nu se pot astepta la concesii in privinta Georgiei pentru ca au nevoie de sprijinul Moscovei la negocierile privind reforma sistemului financiar international.
Presedintele in exercitiu al Uniunii Europene (UE) – liderul francez Nicolas Sarkozy – si seful Comisei Europene, Jose Manuel Barroso, vor avea maine la Nisa o intalnire dificila cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in care vor trebui sa faca o echilibristica delicata intre sustinerea politica promisa Georgiei si propriile interese ale Europei, confruntata cu furtuna financiara mondiala.
Cu toate ca, la reuniunea ministrilor de Externe de luni, presedintia franceza si Comisia au decis sa ignore opozitia Lituaniei si sa redemareze tratativele cu Rusia privind noul Acord de Parteneriat si Cooperare (APC), concesia facuta nu promite o contrapartida substantiala din partea Moscovei. Motivul: summitul UE-Rusia de la Nisa va fi dominat de discutiile privind reforma arhitecturii sistemului financiar mondial – tema ce va fi discutata doua zile mai tarziu de liderii tuturor marilor economii ale lumii la summitul G20 din capitala americana.
Concesiile Rusiei s-ar putea lasa asteptate
Dupa "sacrificarea" Lituaniei in cazul renuntarii la moratoriul asupra tratativelor cu Moscova, impus dupa conflictul din Caucaz, liderii Uniunii s-au grabit sa contracareze orice posibila interpretare a deciziei ca o abandonare a Georgiei.
Presedintele francez si-a asumat sarcina cel putin delicata de a-i explica presedintelui georgian, Mihail Saakasvili, cu care se intalneste astazi la Paris, aprecierile franceze privind modul in care Rusia a respectat "in general" conditiile din acordul de pace care a pus capat conflictului din Caucaz. Sarkozy a promis ca va face presiuni asupra Moscovei pentru "continuarea aplicarii acestor angajamente" si pentru primirea observatorilor UE si OSCE in zonele separatiste Abhazia si Osetia de Sud.
Alaturi de Franta, alti avocati europeni ai reluarii tratativelor privind ACP au promis ca vor sustine in mod ferm si in continuare integritatea teritoriala a Georgiei si ca relatiile cu Rusia nu vor evolua ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat in Caucaz. Concesiile rusesti la care au facut aluzie europenii – legate de retragerea rusilor din districtul Ahalgori din vecinatatea Osetiei de Sud si primirea observatorilor europeni in regiunile separatiste – ar putea fi insa surclasate in agenda europeana de sustinerea de care UE are nevoie pentru a-si impune viziunea privind reforma sistemului financiar global.
Confruntarea G20
Convinsa ca criza financiara a fost generata de insuficienta reglementare a pietelor, in special in economiile liberale ale SUA si Marii Britanii, presedintia franceza a UE doreste sa preseze Statele Unite sa accepte, la summitul G20, un calendar clar privind revizuirea rolului institutiilor financiare internationale.
Parisul cere de asemenea in mod public o intarire a controlului statului asupra pietelor si o revizuire a regulilor mediului financiar. De partea cealalta, administratia Bush, aflata la final de mandat, nu este dispusa sa ia decizii definitive si vrea sa salveze cat mai mult posibil din sistemul financiar actual bazat pe modelul liberal.
In aceasta confruntare de idei, Rusia, care are o viziune ceva mai apropiata de cea a europenilor, se poate dovedi un aliat de valoare pentru cauza UE. Sprijinul Moscovei nu va fi insa gratuit.
» Rusia asteapta concesii de la Obama
Rusia a respins ieri oficial propunerile prin care administratia George W. Bush incerca sa convinga Moscova ca scutul american antiracheta nu vizeaza capacitatile militare rusesti, anuntand ca asteapta sa discute pe aceasta tema cu noua administratie de la Washington. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a precizat ca Rusia renunta la amplasarea rachetelor de interceptie Iskander in enclava Kaliningrad, daca viitoarea administratie a presedintelui ales, Barack Obama, renunta la scut. Echipa de tranzitie a presedintelui ales al SUA a anuntat deocamdata ca nu si-a asumat nici un angajament cu privire la scutul antiracheta din Europa, lasand deschisa orice posibilitate.
Ieri, ministrul de Externe al Italiei, Franco Frattini, a intervenit oficial in disputa privind scutul, indemnand SUA "sa schimbe abordarea" in aceasta problema pentru ca "nu-si pot permite un nou razboi rece cu Rusia". Administratia Obama "nu-si va putea permite desfasurarea scutului pentru ca nu-si poate permite sa aiba rachete in Kaliningrad", a declarat Frattini pentru "La Repubblica".
