In buchetul de strazi vechi adunate in jurul Curtii Domnesti, sunt inca relicve ale
unor locuri cu semnificatie istorica aparte, unul dintre aceste locuri fiind pe strada
Smardan la numarul 39. Este Hotelul Concordia sau cum i se mai spunea, Casa Unirii.
Centrul istoric are in interior multe monumente care pot si trebuie mereu afirmate pentru a nu intra in neuitare. Sa amintim doar de Curtea Domneasca, de Biserica de Juramant sau de locurile cu incarcatura sentimentala pentru spiritualitatea romaneasca. Putem sa trecem, poate, fara sa vedem ca pe Gabroveni, la numarul 3, se afla faimosul restaurant al lui Ionescu Iordache, locul unde Caragiale, Slavici si Eminescu despicau firul de matase al limbii romane imbogatind-o cu nestemate.
Pe Strada selari, colt cu Lipscani, a existat un mare si frumos hotel, construit in anul 1858 in stil occidental, unde puteai gasi ziare frantuzesti, grecesti sau germane, care puteau fi citite "la liber", atunci cand savurai cafea de cea mai buna calitate. Hotelul Fieschi, caci despre el este vorba, a ramas acum in cartile de specialitate desi el, fizic, se gaseste in locul mai sus-descris. La intretaierea ulitelor selari si Smardan s-au pus temeliile unuia dintre cele mai mari hanuri din oras, Hanul Rosu, cunoscut pentru ca l-a gazduit pe Alexandru Ioan Cuza la venirea sa in Capitala, ca Domn al Tarilor Romane.
Dar, intre cele doua repere ale vremii din Centrul Istoric, se gasea la un punct de intersectie pe Ulita Nemteasca (din 1878, strada Smardan), cel mai important si elegant hotel din Bucuresti – Hotel Concordia. Hotelul fusese ridicat in anul 1852. In anii cand se desavarsea Unirea Tarilor Romane, pe strada Nemteasca, la Hotelul Concordia veneau cele mai importante figure politice ale acelui timp. Aici, la Concordia, se intalneau adesea Ion Bratianu, C.A. Rosetti, fratii Golescu, Vasile Boerescu, Barbu stirbey, Gheorghe Bibescu. Erau barbatii politici cei mai de seama ai momentului, care hotarasera, prin vointa si viziunea lor moderna, un act determinant pentru devenirea europeana a Romaniei: alegerea si in Tara Romaneasca a domnului statornicit in Moldova, Alexandru Ioan Cuza. In noaptea de 23 ianuarie 1859, pana in dimineata lui 24 ianuarie, in apartamentul nr. 5 din Hotel Concordia s-a hotarat, dupa lungi dezbateri sustinerea lui Cuza, in care liberalii lui Ion Bratianu si C.A. Rosetti au facut sa triumfe varianta uninonista.
Apartamentul numarul 5 era cel mai elegant si mai spatios. Totul in acest hotel arata ca o adevarata oaza de modernitate. Constantin Bacalbasa il descrie ca fiind extrem de modern, elegant si utilat in stilul marilor hoteluri de la Paris: "Un culoar adanc, cu bolti, conduce la o scara de lemn, plasata in partea stanga. La etaj, holul larg distribuie usile de acces spre camere si apartamente. Aici se afla apartamentul nr. 5, cu o camera mare de 36 de metri patrati, in care se spune ca a avut loc istorica dezbatere din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859". Cronicarii Bucurestilor de odinioara descriu acest hotel din inima Bucurestilor ca fiind foarte atractiv pentru strainii care veneau in Tara Romaneasca. Cele mai sofisticate si placute retete de mancaruri le puteai gasi pregatite si servite in restaurantul hotelului. La fel de savuroase erau cafeaua si coniacul fin servite in cafeneaua hotelului.
La Concordia, se simtea pulsul occidental cu toate avantajele civilizatiei. Multi ani, pana la aparitia hotelului Bulevard de pe noua artera a Bucurestilor Calea Victoriei, hotelul de pe Smardan a detinut locul de mare cinste. Politicienilor le era la indemana sa coboare din dealul Mitropoliei, pentru a lua masa la Concordia sau pentru un schimb de idei la o cafea. Unul dintre cei mai cunoscuti ziaristi si umoristi ai vremii si fervent sustinator al Unirii, Nae T. Oraseanu pendula intre o intalnire serioasa la Concordia si o masa vesela la carciuma lui Iordache, pe Gabroveni.
Cine trece pe Smardan, in zilele noastre, va descoperi cu greu printre mizerie si ruina, o placa memoriala, stearsa de vreme si de oameni, marcand locul unde altadata era unul dintre cele mai elegante hoteluri din Capitala. Hotelul unde s-a hotarat Unirea de la 1859. Se pare ca nimanui nu-i pasa de acest loc incarcat de istorie. Casele vechiului Paris, fatadele lor au fost refacute pentru a pastra caracteristicile timpurilor demult trecute. Interioarele au fost modernizate.
Parisul arata asa cum era pe vremea baronului Haussmann in exterior dar complet schimbat si adaptat in interior. Centrul vechi al Varsoviei a fost reconstruit cu migala dupa picturile lui Canaletto. Istoricul Ionescu-Gion scria cu tristete ca avem o vocatie primejdioasa a aruncarii in uitare a insemnelor dezvoltarii Bucurestilor. Tindem sa-i dam dreptate celui ce a scris "Istoria Bucurescilor", vazand cum arata unele din locurile care au insemnat istorie si au dat masura valorii constructive. Dr. Petru V. Ignat
