» Dependente de donatiile din sectorul bancar si financiar, prinse in capcana majorarii dobanzilor la imprumuturi contractate pentru extinderea spatiului expozitional, muzeele americane resimt din plin criza economica.
» MoMa si Muzeul de Arta din Los Angeles si-au refinantat creditele pentru a scapa de cosmarul dobanzilor variabile, iar MAD nu a reusit sa colecteze fonduri suplimentare pentru a termina noua cladire care va adaposti muzeul.
Recesiunea economiei americane si prabusirea sectorului financiar au consecinte si asupra muzeelor.
Boom-ul artelor din ultimele doua decenii, care a produs escaladarea costurilor pentru achizitii si asigurari, a obligat muzeele sa-si incarce consiliile de conducere cu personalitati din domeniul imobiliar, bancar sau al fondurilor de risc – sectoare care acum sunt cel mai lovite de criza economica. In plus, criza bancara a pus sub semnul intrebarii expansiunea muzeelor, multe din cladirile fastuoase sau noile aripi care s-au construit nefiind inca platite. Expansiunea s-a facut nu numai cu donatii, ci si prin credite, ale caror dobanzi au crescut – prin urmare, muzeele se confrunta acum cu probleme, care sunt asemanatoare cu ale persoanelor ce au facut imprumuturi pentru a-si cumpara o proprietate, anunta Wall Street Journal.
Consiliile de conducere ale muzeelor sunt pline de finantisti
Pentru cele mai multe muzee, vremurile de aur au inceput sa apuna. "stim din istorie ca, din cand in cand, curba ascendenta a suportului privat o ia in jos", spune Emily Rafferty, presedinta Muzeului Metropolitan din New York. "Dar de cand lumea si corporatiile au inceput sa aiba probleme, ne-am trezit cu o situatie noua, dramatica. Ne miscam printr-un timp foarte, foarte dificil", marturiseste presedinta.
Cat de dependente sunt muzeele de sectorul bancar sau de cel financiar? Chiar daca board-urile au o componenta foarte diversificata, membrii veniti din sectorul financiar sunt de la distanta cei mai generosi.
Prima galerie dedicata fotografiei contemporane de la Metropolitan, "Joyce and Robert Menschel Hall", a fost deschisa la inceputul anului, fiind sprijinita de Robert Menschel, senior director la Goldman Sachs. De asemenea, finantistul Kenneth Griffin a donat 19 milioane Institutului de Arta din Chicago pentru o cladire noua. Donald Marron ("capul" PaineWebber), David Ganek, Henry Kravis si Ron Perelman (finantisti cu totii) si-au trecut numele pe peretii muzeului in anii din urma. Steve Cohen, proprietarul SAC Capital, a donat Metropolitan-ului o pictura semnata de Robert Rauschenberg, acum doi ani, la randul ei dezvaluita la o expozitie sponsorizata de Merrill Lynch. Legaturile cu lumea financiara sunt foarte stranse in special la MoMa, Muzeul de Arta Moderna din New York.
Noua cladire, inaugurata in 2004, a costat 800 milioane de dolari. Din board-ul muzeului fac parte Robert Menschel, Leon Black si Marie-Josee Kravis, sotia finantistului Henry Kravis. Kathy Fuld, sotia CEO-ului de la banca de trista faima Lehman Brothers, este vicepresedinte al muzeului.
De altfel, in ultimii ani, muzeele au inceput sa se bizuie mai putin pe corporatii, cat pe donatori individuali, afirma Michael Shapiro, directorul High Museum of Atlanta, care observa ca, desi muzeul pe care-l conduce are 40.000 de membri, in jur de 40% din banii donati vin de la 200 din ei.
Muzee datoare la banci
Criza economica pune sub semnul intrebarii dezvoltarea necontrolata a muzeelor. In jur de doua duzini de astfel de institutii au adaugat aripi ori cladiri noi in ultimii sapte ani sau criza i-a prins in timp ce le construiau.
La Muzeul de Arte din Boston, donatorii s-au angajat sa plateasca 504 milioane dolari, astfel incat o noua aripa sa fie construita pana in 2010 – 62% din suma fiind deja data, spune Patricia Jacoby, directoarea muzeului.
In contextul recesiunii insa, acesti bani vor veni mai greu. MAD, Muzeul de Arta si Design din New York, a fost relocat intr-o noua cladire. "Nu se poate afirma ca va fi usor de terminat", spune Holly Hotchner, directorul MAD, referindu-se la cresterea bugetului pentru constructie (93 milioane dolari) cu inca sapte milioane, bancile reducand drastic creditele care aveau drept garantie arta.
Multe din cladirile noi ale muzeelor au fost platite atat din donatii, cat si din credite. O agentie newyorkeza "Trust for Cultural Resources" a intermediat credite pentru sase muzee din oras.
In cele mai multe cazuri, imprumutul a depasit 20 de milioane, ceea ce n-ar fi trebuit sa fie o problema, de vreme ce majoritatea creditelor sunt asigurate, iar rata este esalonata pe zeci de ani. In contextul crizei, problema a aparut cand dobanzile la credite cu dobanda variabila au crescut incontrolabil. In acest context, MoMa s-a reimprumutat de la o alta banca pentru a-si transforma creditele cu dobanzi variabile in credite fixe. Muzeul de Arta din Los Angeles si-a refinantat si el datoria de 138 milioane de dolari, contactata pentru renovarea muzeului, pentru a scapa de cosmarul dobanzilor variabile.
» Problemele de la muzeele americane
Doar la un an de la deschiderea noii si stralucitoarei sale cladiri, Muzeul de Arta "Nelson-Atkinson" din Kansas City si-a scurtat programul si a redus furnizarea caldurii. Muzeul Contemporaneitatii din Honolulu a concediat 25 de angajati, aproape jumatate din staff-ul sau; Muzeul de Arta Moderna din New York a blocat orice noua angajare si nu va mai gazdui nici un party la Art Basel Miami anul acesta. Cateva institutii de pe Coasta de Vest cauta sa creasca pretul de inchiriere a spatiilor. Alte muzee ofera spatii marite pentru reclama corporatiilor care sponsorizeaza expozitii.
