Cele trei partide care-si disputa viitorul guvern, PSD, PNL si PD-L nu par sa aiba strategii clare in privinta sigurantei nationale sau politicii externe. In vreme ce fostul sef al spionajului autohton, Ioan Talpes, care candideaza pe listele PD-L spune ca amenintarile la adresa Romaniei ar putea veni din zona Marii Negre, dar prin ricoseu si dinspre Ucraina, unde "exista o situatie conflictuala", programele partidelor nu se refera aproape deloc la dilemele sigurantei nationale si nici la viziunea lor asupra reformarii serviciilor secrete. Serviciile functioneaza pe o legislatie depasita, iar in ultimii patru ani nici unul dintre partide nu a insistat pentru repunerea lor pe baze constitutionale. PSD si PD-L au respins pachetul de legi privind siguranta nationala agreat de presedintele Basescu, fara sa-si impuna in schimb propriile proiecte.
Lucrurile au ramas nerezolvate atat din cauza conflictelor politice, cat si din cauza filosofiilor diferite: PSD si PD-L prefera servicii puternice, cu prerogative largite, iar PNL pledeaza pentru servicii mai slabe, invocand transparenta si drepturile omului. Neintelegerile dintre seful statului si opozitie, care au dus in 2007 la suspendarea presedintelui, au blocat in cele din urma orice cale de negociere, desi existau premize de compromis dupa ce Traian Basescu l-a numit in fruntea SRI pe senatorul PSD George Maior.
Blocajele au continuat de altfel si in celelalte domenii ale sigurantei nationale. Politica externa a fost transformata sub mandatul lui Adrian Cioroianu in camp de lupta pe frontul deschis intre Palatele Victoria si Cotroceni, iar principala consecinta este stagnarea. Relatiile complicate cu Republica Moldova sunt mai reci decat in 2004, in vreme ce pe directia Bucuresti-Moscova gheata nu s-a spart inca.
Desi atat premierul, cat si presedintele ar vrea sa fie primiti la Kremlin, lucrurile sunt temporizate: Traian Basescu a facut o vizita la Moscova in 2005, apoi declaratiile sale neprietenoase au ecranat din nou relatiile cu Rusia. Revenirea la normal pare dificila in conditiile in care presedintele rus Medvedev nu-l mai invita pe omologul sau roman la Moscova, dar face presiuni prin Gazprom pentru atragerea Romaniei in proiectul South Stream, pus la cale pentru a-i intimida pe europenii care sustin ideea Nabucco.
Gazoductul Nabucco a fost gandit pentru a reduce dependenta energetica a statelor europene de Rusia. Multe dintre statele care au agreat aceasta idee au intrat ulterior in combinatii avantajoase cu Moscova, in timp ce Romania mai miza doar pe Nabucco. PSD nu are insa nimic impotriva revenirii tarii la mana gazului rusesc, in vreme ce PNL prefera jocul la doua capete, iar PD-L se declara in continuare partizanul fidel al Nabucco.
Politica energetica a tarii este pe cale sa se relaxeze fiindca sefii Romgaz si Transgaz au inceput discutiile cu Gazprom in eventualitatea captarii Romaniei in South Stream. Acest scenariu ar putea schimba si directiile de politica externa, cu atat mai mult cu cat umbrela NATO si UE este asiguratoare pentru Romania. Iata pozitiile principalelor partide pe aceste teme.
» Deocamdata doar PSD are curajul sa formuleze programatic relansarea relatiilor cu Rusia si China, dar e posibil ca pe fondul crizei atat liberalii, care mizeaza mai ales pe Uniunea Europeana, cat si PD-L, care vrea o apropiere si mai mare fata de SUA, sa revina la politici mai realiste.
