» Romania nu intra in recesiune, dar isi reduce cresterea economica.
» Investitiile straine se reduc cu 20% pentru toata regiunea.
» Recesiunea zonei euro ne poate taia doar 0,5% din PIB.
In cel mai pesimist scenariu de criza, economia romaneasca nu intra in recesiune in 2009, ci in cel de-al noualea an de crestere a economiei, sustin toti analistii economici. Estimarile de crestere economica merg de la un scenariu optimist de 6,1%, afisat de Comisia de Prognoza, pana la o marire a PIB cu 3,8%, data de analistii de la ING Romania. Franarea economiei de la 9%, cat va fi in acest an, pana la cel putin 6% se va datora reducerii afacerilor in multe domenii. Toate estimarile reprezentantilor oamenilor de afaceri sunt deocamdata sovaielnice, deoarece toata lumea asteapta sa vada cum va evolua economia mondiala.
Cateva industrii si-au facut deja calcule de criza. Astfel, piata auto din Romania ar putea inregistra in 2009 o scadere de 11,5%, pana la un nivel similar celui din 2006, din cauza crizei economice si actualelor conditii de piata din tara, potrivt calculelor estimative ale directorului general "Automobile Dacia", FranIois Fourmont. Piata constructiilor va inregistra, pe ansamblu, in acest an, o crestere cu 25-28% a afacerilor in comparatie cu 2007, iar pentru anul viitor reprezentantii sectorului constructii estimeaza o crestere temperata, cu circa 10%. Productia din industria texila va scadea cu pana la 30%.
Cheia economiei, finantarea straina
Dublarea economiei romanesti in ultimii patru ani, de la 60,8 miliarde euro, cat era Produsul Intern Brut (PIB) in 2004, pana la 121,3 miliarde euro, cat a fost anul trecut, a fost posibila datorita banilor straini care au finantat investitiile directe si imprumuturile acordate firmelor si populatiei. Dupa ce pietele financiare ale lumii au intrat in colaps in septembrie, dependenta de banii straini va accentua vulnerabilitatile economiei romanesti.
In plus, exporturile vor suferi, deoarece marile economii incetinesc si isi reduc cererea, investitiile straine de capital se vor reduce si leul se va devaloriza. Toate afacerile Romaniei isi refac strategiile de dezvoltare, insa managerii nu fac decat estimari pe termen scurt, de o luna-doua, deoarece evolutia pe termen mediu depinde de calmarea pietelor financiare internationale.
"Investitorii straini mai vin si nimeni nu a spus ca renunta, doar amana. Ce-i drept, lumea e mai rezervata si nimeni nu mai aloca atatia bani pentru investitii in perioada aceasta", a declarat vicepresedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Monica Barbuletiu. "In principiu, ritmul investitiilor straine nu va mai fi atat de mare, in conditiile in care o mare parte se bazau pe imprumuturi. Important este sa vedem pentru cat timp va fi asa.
Poate sa fie o perioada mai scurta de cateva luni sau mai lunga", crede Barbuletiu. In momentul de fata este necesara o mobilizare a fortelor politice pentru ca Romania sa ramana atractiva si stabila, a mai spus reprezentantul ARIS. "si dupa ce se va termina criza, investitiile vor continua si intrebarea este cine le va lua. Eu cred ca noi avem mari sanse daca ne uitam la tarile din jur", a conchis Barbuletiu.
In esenta, Romania va trece printr-o perioada mai grea, in care fundamentele economice, importante pentru afaceri, nu vor continua tendinta de imbunatatire, a aratat analistul agentiei de rating Moody’s pentru Romania, Kenneth Orchard. "Este probabil ca avansul economic al Romaniei sa scada semnificativ in urmatorul an si ca lichiditatea externa sa fie mai rara. Moody’s crede ca o criza este putin probabila, insa imbunatatirea relativa a conditiilor, care a putut fi remarcata in ultimii ani, va disparea pentru o perioada de timp", spune reprezentantul Moody’s.
Depindem de zona euro
Economia Romaniei depinde intr-o mare masura de ceea ce se intampla in tarile care au adoptat moneda unica europeana, unde, spune analistul Henning Esskuchen de la Erste Bank, sunt trei scenarii posibile de evolutie: unul de crestere moderata, altul de stagnare si al treilea de panica si recesiune in toata Uniunea. "Scenariul cel mai probabil pentru UE este de crestere medie cu 0,4%, in care Romania are o crestere a economiei cu 6%.
Noi credem ca, in ciuda scaderii importurilor, a reducerii fluxului de investitii straine directe, Romania are in instrumentele bancii centrale o linie defensiva puternica, ce va atenua socurile dinspre pietele financiare mari", spune Esskuchen. In cazul unei stagnari in tarile din zona euro, economiile din Est, inclusiv Romania, isi vor reduce cu 0,2% PIB-ul, iar in cel mai pesimist scenariu, de panica, in care toata zona euro intra in recesiune, economiile emergente din Est vor pierde 0,5% din cresterea economica.
Esskuchen, care conduce divizia de cercetare de piata a grupului Erste Bank, spune ca investitiile masive in economie facute in ultimii patru ani vor da roade si vor sustine cresterea economiei. Fluxurile de investitii straine directe catre Europa de Est, implicit si catre Romania nu vor seca, spune Esskuchen. Sunt posibile amanari ale unor proiecte mari, cum ar fi Voestalpine. Pentru toata zona central si est-europeana, Banca Mondiala estimeaza o reducere cu 20% a investitiilor straine directe in 2009, pana la 128 miliarde dolari, de la 158 miliarde dolari cat a fost in 2008.
Redresarea, in a doua jumatate din 2009
Desi perspectiva la nivelul intregii economii nu este ingrijoratoare, Esskuchen admite ca pentru afaceri urmeaza un an foarte dureros, cel putin in prima jumatate a anului. "Primele semne de redresare vor aparea in a doua jumatate a anului viitor, dar si economia reala va fi legata de pietele financiare. In actualul stadiu criza poate fi stapanita la nivelul fiecarei companii, cu amanarea dezvoltarii, restrangerea activitatii, in general cu o reducere a costurilor", spune Esskuchen.
In opinia sa, domeniile cu cea mai mare rezistenta in fata crizei financiare sunt comunicatiile si industria farmaceutica, unde afacerile nu depind de sezon. Domeniul energetic, mai ales industria petroliera si cea a gazului, sunt rezistente in fata crizei, avand cerere relativ constanta, dar sunt vulnerabile din cauza cotatiilor volatile ale barilului de petrol.
Fermierii nu au bani de seminte
Vestile privind comprimarea economiei romanesti, care speculeaza pe diminiuarea cresterii PIB-ului de la 8,6% anul acesta la 4,8%, maximum 6%, anul viitor, sunt catalogate drept "populism feroce", de catre Minea. Tot el spune ca "traditia puternica a agriculturii autohtone a fost neglijata, astfel ca ritmul de dezvoltare pentru anul viitor este foarte incert". Aceeasi parere pesimista o are si Dan Botanoiu, directorul executiv al Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR), care prevede un an viitor "devastator" pentru agricultura autohtona. "Oamenii nu mai au bani de seminte sau de ingrasaminte, nu au reusit nici sa-si vanda marfa, iar preturile la cereale au scazut mult. In conditiile acestea, vom resimti puternic efectele crizei anul viitor", a spus Botanoiu.
Piata constructiilor functioneaza
In prima jumatate a acestui an, o mare parte din cresterea economiei romanesti a fost sustinuta de constructii, a caror evolutie insa a depins si de investitiile straine. Cum pe plan mondial piata constructiilor a fost lovita in plin de criza financiara, analistii estimeaza o franare a domeniului si in Romania, insa cresterea nu se va intrerupe. Piata constructiilor va inregistra, pe ansamblu, in acest an, o crestere de 25-28% in comparatie cu 2007, iar pentru anul viitor reprezentantii sectorului constructii estimeaza o crestere temperata, de circa 10%. In pofida crizei economice, constructiile continua sa ramana in Romania unul dintre motoarele cresterii economice.
"Exista unele semne de stagnare in zona imobiliara, insa piata constructiilor functioneaza. Sunt comenzi si se lucreaza in infrastructura, la reabilitari termice, reparatii capitale, constructii industriale. De someri nu putem discuta in sectorul constructiilor, pentru ca de cel putin doi ani exista un deficit serios de forta de munca. In aceasta perioada, firmele de constructii se reorienteaza spre lucrari unde exista resurse, cum ar fi, de exemplu, infrastructura sau reabilitari termice", a declarat Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale pentru Constructii. Mai mult, in Romania, 70% din materialele de constructii provin de pe piata interna.
Desi firmele de materiale de constructii autohtone au unele ajustari din cauza crizei, sunt in continuare pe cresteri. "Nu putem spune ca sunt motive de ingrijorare pentru producatorii de materiale. Chiar daca sunt cresteri mai mici decat anul trecut, cerere exista. La anul, probabil, cresterea va fi mai mica decat in acest an. Incercam sa facem diverse demersuri, cum ar fi pentru cresterea volumului la lucrari de reabilitare termica, astfel incat sa fie front de lucru pentru constructori, dar in acelasi timp se degreveaza si bugetul, nemaifiind nevoie de acordarea unor ajutoare de incalzire. Daca anul asta au fost finalizate 145 de lucrari de reabilitare termica, pentru anul viitor exista 6.000 de cereri", a precizat Georgescu.
Piata auto scade
Piata auto din Romania ar putea inregistra in 2009 o scadere de 11,5%, pana la un nivel similar celui din 2006, din cauza crizei economice si a actualelor conditii de piata din tara, a declarat directorul general al "Automobile Dacia", FranIois Fourmont. Astfel, vanzarile de automobile ar putea ajunge la aproximativ 300.000 de unitati, a completat oficialul "Automobile Dacia". Totodata, producatorul autohton de autombile ar putea recurge si la alte intreruperi ale productiei, daca pietele auto pe care este prezent isi vor continua scaderea. "Noi suntem mai putin afectati decat alte marci de scaderea pietelor auto, dar mi se pare cel mai prudent sa reducem stocurile", a adaugat Fourmont. Mai multi producatori de subansamble pentru industria auto au anuntat incetarea activitatii din cauza sistarii comenzilor de la constructorii auto din Occident.
Metalurgia consuma stocurile
Industria metalurgica se confrunta cu unele probleme legate in special de reducerea comenzilor pentru piata externa. Intr-o prima etapa, mai multe companii din domeniu au inceput ample reorganizari de personal, incercand evitarea concedierilor.
La Combinatul Mittal Steel Galati nu se mai lucreaza pe stoc, reprezentantii combinatului luand masuri pentru reducerea costurilor. "Contractele cu unele firme terte care asigurau diverse lucrari de reparatii sau curatenie au incetat, la aceste lucrari fiind detasati sa lucreze muncitorii din fabrica, tocmai pentru a nu se face disponibilizari. Au fost devansate unele lucrari de reparatii la furnale, laminoare etc. Nu au fost disponibilizari", a declarat Ilinca Diaconu, presedintele coordonator al Sindicatului Solidaritatea al Metalurgistilor.
La ArcelorMittal Tubular Products Iasi, de o saptamana, 40% din salariati au fost trimisi in concediu ca urmare a restrangerii de activitate. Uzina producea cea mai mare parte a productiei (circa 70% pentru piata externa). "Inca nu se stie perioada de concediu. De la o luna la trei, nu stim sigur nimic. Cei care au plecat in concediu vor primi 75% din salariul de baza si sporul de vechime. In ultima perioada a inceput sa se mareasca volumul cererii pentru piata interna si speram ca situatia sa se redreseze", a precizat Constantin Rotaru, presedintele Sindicatului "Virgil Sahleanu".
Scad comenzile de textile
Anul 2009 va fi un an dificil pentru producatorii de textile, reprezentantii industriei estimand scaderi ale productiei de pana la 30%, deoarece depind mult de comenzile pietei europene, pentru care multe fabrici lucreaza in lohn.
"Scad comenzile, constatam ca nu putem sa ne incheiem contractele", spune Maria Grapini, presedintele federatiei patronale din industria textila – FEPAIUS, precizand ca in mod normal in aceasta perioada producatorii de textile primesc comenzile si incheie contractele pentru anul viitor.
Aceasta sustine ca efectele negative ale crizei financiare internationale asupra producatorilor de textile se vor amplifica anul viitor, deoarece comenzile au scazut, iar cheltuielile financiare sunt in crestere, pe fondul majorarii dobanzilor si al costurilor creditarii.
"Vom resimti din plin efectele negative ale crizei financiare internationale in anul 2009. Daca ceva nu se intampla pentru sustinerea producatorilor, cred intr-o scadere a productiei de 30% anul viitor fata de 2008", sustine Grapini.
In ce priveste personalul, exista un paradox in aceasta industrie: daca pana acum a existat un deficit, in schimb, in perioada urmatoare vor exista disponibilizari, deoarece multe companii isi reduc sau chiar isi sisteaza productia, pe fondul inghetarii comenzilor, mai spune presedintele FEPAIUS.
Turismul cauta piete ieftine
Operatorii din turism isi revizuiesc strategiile de dezvoltare si investitii pentru anul 2009 si se asteapta la scaderi usoare ale afacerilor, ca urmare a crizei financiare internationale. "Va fi un control mult mai riguros asupra a tot ce inseamna costuri, din cauza turbulentelor de pe pietele internationale, iar principala zona unde se vor propaga efectele este cea a personalului si a calatoriilor", ne-a declarat Florin Tancu, managerul agentiei de turism Alto Tours. Insa efectele vor fi vizibile in piata mai tarziu, in functie de viteza de apropiere a acestei unde de Romania.
"Tot ce a insemnat plan de dezvoltare si investitii se afla intr-un moment de expectatie. Toate achizitiile au fost sistate", mentioneaza Florin Tancu. In schimb, directorul de marketing al J’info Tours, Cristina Irimia, considera ca, desi efectele vor fi vizibile mai tarziu, vor fi afectate totusi companiile mici, fara notorietate si sustinere financiara, in timp ce agentiile mari isi mentin estimarile privind ritmul de crestere. "Din fericire, nu am inregistrat anulari ale calatoriilor din partea clientilor nostri, iar deplasarile de afaceri vor fi mai necesare si mai intense in cautarea de noi piete si oportunitati care sa contracareze efectele crizei", spune Irimia.
Piata IT isi mentine comenzile
Industria tehnologiei informatiei, singura care are o protectie fiscala, neplatind impozit pe venitul angajatilor, depinde masiv de sectorul financiar, de unde vin cele mai banoase comenzi. "Ceea ce se intampla acum duce la incetinirea cresterilor. Industria IT si cea de software in special sunt cunoscute ca avand ritmuri de crestere mari. In general, ritmurile mari de crestere merg mana in mana cu nevoile de finantare. Or, astazi, finantarea a devenit scumpa, iar piata e foarte prudenta. Asadar e posibil ca pe ansamblu industria de IT si cea de software, desi se vor mentine in topul cresterilor fata de alte sectoare, isi vor reduce ritmul cresterii pana cand piata va deveni mai favorabila finantarii cresterilor mari.
Dar aceasta e o judecata de ansamblu, statistica. Companiile, luate ca entitati individuale, pot avea trasee foarte diferite fata de curentul general. Iar pe de alta parte, nu toate sectoarele vor scadea, unele e posibil sa aiba cresteri la fel de mari sau chiar mai mari decat pana acum", spune Florin Talpes, presedintele Grupului Softwin. Deocamdata comenzile se mentin, dar industria se uita cu foarte mare atentie la ce se intampla, adauga Irina Socol de la Siveco Romania. "Ne asteptam la schimbarea comportamentului cumparatorului intr-unul prudent, de economisire si restrangere a cheltuielilor care nu sunt «strict necesare». Estimarea noastra e ca securitatea face parte din acele nevoi «stricte»."
Asigurarile se scumpesc
Piata asigurarilor este inca subdezvoltata in Romania in comparatie cu alte tari europene si multe companii sunt inca in febra cuceririi cotelor de piata si au mizat mai putin pe profituri imediate. "Pretul pentru asigurarile facultative va creste, deoarece asa se intampla in conditii de criza. si costul reasigurarilor va creste si il va influenta pe cel al asigurarilor", spune Romeo Jantea, fost director al BCR Asigurari. "Totusi, nu cred ca piata va scadea, pentru ca la noi este loc de crestere fiindca suntem subasigurati. Pe de alta parte, companiile si clientii nu au ce sa faca decat sa suporte aceste costuri.
In ultimii cinci ani, pretul reasigurarilor a fost foarte stabil, dar acum se va schimba situatia", a mai precizat Jantea. Pe de alta parte, piata asigurarilor va pierde mai mult decat anul trecut, cand asiguratorii romani au suportat pierderi de 76 milioane euro, este de parere directorul general al celei mai mari companii de asigurari din Romania, Allianz Tiriac, Cristian Constantinescu. Asiguratorii romani au pierdut in 2007 cu 19 milioane euro mai mult decat in 2006.
Leasingul va creste doar cu 15-18%
Piata leasingului va avea de suferit, deoarece dobanzile vor continua sa creasca, spune Dan Constantinescu, directorul general al UniCredit Leasing Corporation. "Banii sunt mai greu de gasit si pentru noi si acest lucru se vede. Dobanzile vor creste in continuare, iar clientii vor suporta acest lucru", a spus Constantinescu. Potrivit lui Dan Constantinescu, transportul international si sectorul imobiliar vor avea de suferit mai puternic in perioada urmatoare, chiar daca leasingul imobiliar nu a "decolat" inca in Romania.
"Loc de crestere a pietei leasingului este la noi, insa se va reduce baza de potentiali clienti. Abordarea firmelor care acorda finantari va fi mai severa, deci nu toti vor mai putea sa primeasca bani de la institutiile financiare", este de parere directorul companiei de leasing. Dobanzile la leasing ar putea trece de 10% in viitorul apropiat, in conditiile in care piata isi va incetini avansul de la 51,3% in 2007 la 15-18% in acest an.
In alimentatie rezista firmele mari
Piata romaneasca de alimente va fi direct afectata de criza economica, insa efectele acesteia vor fi resimtite in mod diferit de marii jucatori si de producatorii mici, ne-a spus Sorin Minea, presedintele federatiei Romalimenta. El este de parere ca "marcile puternice vor rezista, chiar daca actualii proprietari vor pleca", insa "brandurile mici pot sa dispara foarte usor de pe piata". Alte consecinte pe care le anticipeaza Minea pot fi "scaderi ale calitatii sau ale volumului de vanzari, lipsa cererii pe piata sau o explozie a pietei negre".
