– Resturile comunitatii sarbesti din Banat au devenit subiect de investigatie stiintifica pentru cercetatorii Academiilor romana si sarba.
Academia Sarba de stiinte si Arte, in colaborare cu Academia Romana, a initiat un proiect de cercetare stiintifica si documentare in cimitirele sarbesti si obiectivele istorice, religioase ale comunitatii sarbe din Banat. In judetul Arad, actiunea de cercetare stiintifica s-a derulat timp de o saptamana si la ea au participat cercetatori de la Muzeul National Uzice si din partea Complexului Muzeal Arad. Cercetatorii sarbi au constatat ca in aceasta zona, comunitatea sarba desi redusa numeric si-a conservat bine monumentele, cladirile dar si cimitirele.
Aradul, colonie sarbeasca
In Arad a trait in secolele trecute o importanta comunitate sarbeasca. Putini mai sunt cei care stiu ca in 1720, populatia orasului Arad cuprindea 177 familii romanesti, 162 sarbesti si 35 maghiare. Dupa ce sectiunea — pagin Tisa –Mures a fost desfiintata, foarte multi sarbi din zona au parasit regiunea si au emigrat in anul 1752 pe actualul teritoriu al Serbiei. In 1919, dupa semnarea Tratatului de la Versailles, in Romania au mai ramas aproximativ 65.000 de sarbi. Cei care au ramas in aceasta zona nu au fost deloc favorizati de soarta. In anii 1950, numerosi reprezentanti ai acestei minoritati au fost deportati in Baragan. Putini s-au mai intors acasa si cei care au reusit, au trecut clandestin frontiera romano-iugoslava.
Sarbii si-au construit in aceasta zona case mari, biserici si manastiri, au avut cartiere locuite de oameni instariti. Acestea au fost bine conservate si sunt folosite si astazi, chiar daca comunitatea aradeana este relativ mica. Isi pastreaza obiceiurile, credinta, calendarul si si-au ingrijit cimitirele. Printre personalitatile sarbilor care s-au nascut pe teritoriul judetului Arad se numara ratul Jovan Nenad — pagin, nascut la Lipova, despre care se stie ca s-a autoproclamat "imparat", conducator din Backa, parte a Sremului si a decedat in 1597. Printre intelectualii sarbi ai Aradului au fost politicianul Sava Tekelija (1761-1842), pictorul Ivan Tabakovic (1898-1977) si arhitectul Milan Tabakovic. Cartierul aradean Gai a fost locuit de comunitatea sarba si era cunoscut ca o asezare de oameni harnici si bogati. In secolul al XVIII-lea, in apropiere a fost construita, de catre episcopul Sinesie Jivanovici, Manastirea Arad-Gai, pentru a fi folosita de catre urmasii sai in scaunul episcopal.
Comunitate mica, obiective conservate
Cercetarea etnografica in comunitatile sarbesti din Ungaria, Romania, Albania si Italia a fost prea putin abordata in ultimele decenii. "Cimitire sarbesti, morminte si inscriptii funerare in tarile vecine" face parte din proiectul national ce vizeaza istoria, traditiile si cultura comunitatilor sarbe din diaspora, proiect initiat in urma cu 15 ani de Academia Sarba de stiinte si Arte. "Alaturi de vechile monumente funerare, e importanta cercetarea monumentelor recente de familie, intrucat nimic nu reflecta mai bine asimilarea sarbilor in randul romanilor. Cand un sarb se casatoreste cu o romanca, copiii din aceste casatorii mixte se considera romani si cu atat mai mult urmasii acestora. Arareori, ascultand intamplari din trecut isi amintesc ca stramosii lor au fost sarbi", a declarat Bosiljka Rosic de la Muzeul National Uzice.
Insa, in cadrul proiectului "Cimitire sarbesti, morminte si inscriptii funerare in tarile vecine", coordonat de Bosiljka Rosic, cercetatorii au urmarit cercetarea din perspectiva etnografica a etnicilor sarbi din tarile vecine Serbiei. Aradul este al doilea judet din Romania cercetat de etnografii din Serbia, datorita numarului mare de sarbi care au contribuit economic si cultural la prosperitatea localitatilor Arad, Felnac, Munar, Satu Mare, Manastur, Pecica, Nadlac, Turnu. Cercetatorii si-au inceput documentarea in cimitirele sarbesti de la Arad, apoi au ajuns la Munar, Felnac, Manastur, localitati cu importante comunitati sarbesti. Au fost inventariate peste 2.000 de morminte, ce dateaza de la inceputul secolului al XX-lea si pana azi. Etnografii au fost interesati de starea actuala a cimitirelor sarbesti, de numarul si gradul de conservare a monumentelor funerare, precum si de gradul de asimilare a etnicilor sarbi in randul romanilor.
"Alaturi de cimitire, au fost vizitate obiectivele istorice si religioase ale comunitatii sarbesti din judetul Arad: Manastirea Simeon Stalpnicul din Gai, Manastirea Hodos-Bodrog, Manastirea Bezdin, bisericile din Manastur si Felnac, precum si obiective din municipiu: Biserica si Piata sarbeasca, Casa Sava Tekelija, Casa TabacoviI", a declarat Adelina Stoenescu, PR al Complexului Muzeal Arad, participant in cadrul proiectului.
Cercetatorii de la Academia Sarba de stiinte si Arte au declarat ca spre surprinderea lor, comunitatea sarbilor aradeni este mica, dar compacta si si-a pastrat obiceiurile, isi conserva traditiile, monumentele si cimitirele.
