Viata nu incepe la 40 de ani, conform zicalei, ci doar incetineste foarte mult. Potrivit ultimelor cercetari, creierul lucreaza cel mai rapid la 39 de ani, dupa care incetineste din ce in ce mai mult, relateaza Daily Mail.
Declinul intervine din cauza pierderii pe parcursul varstei mijlocii a invelisului format din acizi grasi care protejeaza celulele nervoase, neuronii. Precum plasticul ce acopera cablurile electrice, acest invelis are rolul de a izola neuronii pentru a permite transmiterea prompta a semnalelor celebrale prin corp si creier.
Cand invelisul se deterioreaza, intensitatea schimbului de semnalele intre neuroni scade, cauzand reactii mai lente in corp si creier.
Oamenii de stiinta de la Universitatea California afirma ca dupa varsa de 40 ani corpul “pierde lupta” de a repara invelisul protector. Testele care au condus la aceasta concluzie au constat in verificarea vitezei cu care 72 de barbati intre 23 si 80 de ani isi pot atinge repetat degetele aratatoare ale fiecarei maini. Frecventa atingerilor reprezinta viteza descarcarilor electrice cerebrale (Potential de Actiune Neuronal – PAN). PAN a fost comparat cu nivelul de integralitatea al mielinei (substanta protectoare a fibrelor nervoase) din lobii frontali ai creierului.
Conform declaratiilor doctorului George Bartzokis, de la Institutul Semel de Neurologie si Comportament Uman de la UCLA, studiul a demonstrat ca, pe masura ce imbatranim, epuizarea resurselor de mielina si reimprospatarea lor are loc continuu in intreaga retea neuronala.
Insa procesul de remediere al invelisului protector isi pierde eficienta la varstele inaintate. Din aceasta cauza, randamentul retelei neuronale intra treptat in declin.
Doctorul Bartzokis precizeaza ca procesul de epuizare al mielinei incepe pe parcursul varstei mijlocii si “erodeaza treptat capacitatea mielinei de a sustine o frecventa crescuta de descarcari electrice celebrale.” Ceea ce ar explica de ce batranii se misca mai incet. Oamenii de stiinta sunt de parere ca degradarea mielinei ar putea reduce si alte functii cerebrale care necesita conexiuni rapide, cum ar fi memoria.
Desi studiul a avut ca subiecti doar barbati, George Bartzokis considera ca rezultate similare ar fi obtinute si in cazul in care femei ar participa la acelasi test. Raportul intocmit de cercetatori a fost publicat in revista Neurobiologia Imbatranirii.
