» Partidele politice au grija ca tovarasii lor fideli ajunsi la varsta senectutii sa ocupe posturi caldute in aparatul de stat, care sa le confere in continuare putere.
» Grija partidelor este justificata atat timp cat politicienii pensionari sunt marginalizati de public, sustin expertii. Ei nu si-ar putea transforma biografiile in best-seller-uri, precum presedintii SUA.
» Printre cei care au parasit marea scena a politicii se numara Nicolae Vacaroiu, Ioan Talpes si Florin Georgescu.
Multi dintre politicienii ajunsi la varsta senectutii, precum si cei care parasesc, dintr-un motiv sau altul, prim-planul scenei publice, se retrag in posturi caldute de angajati la stat, care le confera in continuare prestigiu si uneori chiar putere, plus salarii considerabile. Cel mai proaspat exemplu de parasire a marii scene este cel al presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, validat ieri de comisiile de buget-finante ale Parlamentului ca presedinte al Curtii de Conturi. In pragul celor 65 de ani, Vacaroiu se afla spre finalul carierei profesionale. Pe vremea comunistilor, el a lucrat in Comitetul de Stat al Planificarii, iar dupa Revolutie a fost senator de Arges, ministru de Finante, premier si chiar presedinte interimar, in perioada suspendarii lui Traian Basescu. Nicolae Vacaroiu insusi a recunoscut ca noul post la "organul suprem de control al tarii" il atrage si il tenteaza, mai ales ca la Curtea de Conturi activeaza si fosti subalterni de-ai sai.
Unii politicieni raman in tara, altii isi cladesc noi cariere in diplomatie sau in structurile UE. Multi dintre ei nu dispar decat aparent din viata publica. Ei devin "oameni din umbra", detinand parghii importante de actiune in domeniile politic, dar mai ales economic, pe care le manuiesc cu abilitate. Expertii in politici publice cred ca grija partidelor pentru persoanele care parasesc politica este normala, atat timp cat fostii politicieni romani, desi au notorietate, sunt dispretuiti de electorat, care ii accepta cu greu in lumea obisnuita. Ei nu ar putea scrie best-seller-uri cu priza la mase, participa la actiuni de binefacere sau tine conferinte, precum presedintii americani, din cauza acestei slabe pretuiri.
Actualul sef al Senatului nu este singurul personaj important caruia i se gaseste, prin vrerea politicului, un refugiu mai mult decat onorabil. Fostul primar al Iasiului, Constantin Simirad, a fost trimis si el pentru o perioada ambasador in Cuba, dupa care s-a intors in tara si a castigat sefia consiliului judetean. Constantin Teculescu, ministru al Comertului in Guvernul Stolojan, a detinut de doua ori presedintia CEC; fostul ministru al Apararii din perioada 1994-1996, Gheorghe Tinca, a ajuns ambasador la Praga, in timp ce generalul Ioan Talpes, fost sef al Serviciului de Informatii Externe si consilier al lui Ion Iliescu, a fost numit ambasador in Bulgaria si apoi reactivat ca vicepremier.
Alte personaje publice refugiate in posturi bune sunt: generalul Pavel Abraham, fost sef al Politiei Romane, care ocupa acum postul de sef al Agentiei Nationale Antidrog; Dorina Mihailescu, fosta consiliera a lui Nastase, care este comisar la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Florin Georgescu, ministru al Finantelor in Guvernul Vacaroiu, ajuns viceguvernator al Bancii Nationale. Alti politicieni ramasi temporar la dispozitia partidelor au fost trimisi europarlamentari la Bruxelles, pe baza votului pe liste: Corina Cretu, fost consilier prezidential, Ioan Mircea Pascu, ex-ministru al Apararii, Renate Weber, fost consilier prezidential etc.
Specialistii in politici publice cred ca politicienii romani care se retrag din viata publica nu pot sa participe la bai de multime sau sa-si publice biografii care sa devina best-seller-uri, precum presedintii americani, deoarece, in general, ei sunt priviti cu dispret de electorat. "In general, oamenii care se ocupa de politica isi castiga o oarecare notorietate, dar ies infranti din scena, uneori pe usa din dos. In Occident, ei nu sunt priviti cu dispret, ci sunt respectati", sustine Adrian Moraru, director de programe in cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit lui Moraru, acest dispret public ii face pe unii dintre politicienii romani pensionati "sa se agate de asemenea sinecuri", precum serviciile la stat, pentru "a-si asigura o continuitate sau a-si mari pensiile, astfel incat sa-si usureze traiul de mai tarziu". In ceea ce-l priveste pe Nicolae Vacaroiu, expertul crede ca acesta si-ar fi putut gasi cu usurinta un post in consultanta sau un job in domeniul financiar, deoarece este un "Hagi al Finantelor".
» Job la stat
Economistul Ilie serbanescu, fost ministru al Reformei, a lucrat dupa parasirea Guvernului in sectorul privat. serbanescu sustine ca, pentru multi dintre cei care au detinut functii inalte, este mai greu sa se angajeze la patron, deoarece munca este mai solicitanta. "La stat este cel mai simplu. Mediul privat are o alta organizare a muncii, obliga la o munca mai intensa, se lucreaza mai sever decat la stat. La stat, organizarea muncii vine din trecut si astfel munca este mai putin intensa, dar nu pentru ca oamenii ar fi mai delasatori", spune serbanescu. Cazul lui Nicolae Vacaroiu este considerat de economistul Ilie serbanescu drept unul particular: "El este undeva sus in ierarhie si cred ca exista alte motivatii de a ocupa astfel de posturi mari. In primul rand, poate conta exercitiul pe care l-a capatat. In plus, dincolo de anumite varste, este greu sa te desparti de aceste posturi".
