Dupa sondajul ATLE la care m-am referit saptamana trecuta, zilele acestea INSOMAR si Metro Media Transilvania au dat publicitatii propriile estimari asupra configuratiei optiunilor electoratului. Spre deosebire de ATLE, care indica o cvasiegalitate intre proportiile optiunilor pentru PD-L si cele pentru PSD, ultimele doua sondaje indica un avans semnificativ pentru PD-L: 15% la ESOMAR si 9% la MMT.
Deosebirile sunt imense si greu de inteles, cu atat mai mult cu cat cifrele din dreptul celorlalte partide sunt relativ egale in toate cele trei sondaje (PNL variaza intre 16 si 20%, UDMR, PRM si PNG se zbat spre atingerea pragului fatidic de 5%). De fapt, mai exista o deosebire, mai putin remarcata, in ceea ce priveste proportia celor care nu au o optiune de vot (indecisi sau persoane care nu doresc sa voteze): acestia insumeaza 27% la ATLE, 32% la INSOMAR si 49% la MMT. Este clar ca modul in care sunt obisnuiti operatorii sa formuleze intrebarea privind intentia de vot si contextul in care aceasta este introdusa in chestionar difera de la un institut la altul, ceea ce ar putea explica, macar partial, diferentele din ierarhia primelor doua partide. Diferentele mai pot proveni din faptul ca MMT a lasat intrebarea deschisa (nu a aratat o lista de partide), situatie care ar putea dezavantaja PD-L, care pentru unii respondenti este inca PD sau chiar PLD.
O alta posibila sursa de distorsiune este faptul ca, desi oficializarea Aliantei PSD±PC era cunoscuta la data lansarii sondajelor, sociologii intreaba in continuare despre PSD si PC ca doua partide distincte.
Pe de alta parte, contextul votului uninominal (chiar in varianta sa proportionala) face deosebit de riscanta evaluarea rezultatelor prin metodele traditionale ale sondajului. Intrebarea formulata de operatorii de interviu este: "Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cu candidatul carui partid ati vota?" (dupa care arata lista partidelor). La aceasta intrebare, cel intervievat raspunde de regula gandindu-se la liderii cei mai cunoscuti ai partidelor. De fapt, in duminica de 30 noiembrie alegatorii vor avea de ales intre Ionescu de la PD-L, Popescu de la PNL, Georgescu de la PSD etc., ceea ce schimba substantial datele problemei.
Un alt element caracteristic scutinului uninominal care ingreuneaza semnificativ estimarea prin sondaj a votului il reprezinta probabila prezenta scazuta la vot. Legea nu permite alegatorilor sa-si exprime votul decat in colegiul in care au domiciliul legal (in alte tari exista alternativa votului prin corespondenta sau internet). Cu alte cuvinte, toti cei care locuiesc de fapt in alta parte decat localitatea inscrisa in buletin sau care vor fi plecati in ziua respectiva nu vor putea vota decat cu pretul unor mari eforturi. In sondaje, raspunsurile alegatorilor aflati in aceasta situatie sunt luate in considerare ca raspunsuri valide (situatie care s-ar putea evita daca s-ar adauga cateva intrebari chestionarului clasic).
Daca tot exista confuzie in jurul diverselor sondaje, oamenii de presa nu se sfiesc sa o accentueze. Astfel, Jurnalul National titreaza stirea despre sondajul MMT (cel in care PD-L are 37%, PSD – 28% si PC – 2%) "Alianta PSD±PC, pe primul loc". Cum e posibila jongleria? Simplu. Se trece cu vederea intrebarea privind intentia de vot si se citeaza raspunsurile de la o intrebare care masoara cu totul altceva, si anume "Va rog sa imi spuneti daca e sau nu probabil sa votati candidatii urmatoarelor partide la urmatoarele alegeri parlamentare". La aceasta intrebare, menita sa masoare electoratul maximal al fiecarui partid, fiecare respondent poate raspunde: "Da, probabil ii voi vota" pentru unul, doua sau mai multe partide (asta se cheama intrebare cu raspuns multiplu); se insumeaza apoi raspunsurile afirmative pentru PSD si PC, fara sa se tina cont ca pot fi date de aceleasi persoane, si se obtine 29% pentru alianta preferata.
La fel de amuzant este procedeul citarii selective a rezultatelor sondajelor. Astfel, Realitatea TV retine din sondajul MMT doar faptul ca "60% din romani il vor tot pe Traian Basescu presedinte", trecand sub tacere restul informatiilor. In primul rand, cifra corecta ar fi 29% – aceasta este proportia in esantion a celor care l-au indicat pe actualul presedinte ca raspuns la intrebarea privind intentia de vot la prezidentiale, caci 52% din respondenti s-au declarat indecisi. De fapt, intrebarea cu pricina nu are nici un fel de noima, atat timp cat nici unul dintre principalele partide nu si-a desemnat, dupa stiinta mea, candidatul pentru scrutinul din 2009. In aceste conditii, singura concluzie care s-ar desprinde logic din distributia raspunsurilor este ca Basescu ar obtine 60% din voturile valide daca ar candida singur. Halal stire!
Tot de la Realitatea aflam ca acelasi sondaj ar fi stabilit ca "51% din intervievati s-au exprimat in favoarea votului uninominal". Intrebarea a fost: "Din cate stiti dvs., la urmatoarele alegeri pentru Parlamentul Romaniei cum se vor vota candidatii?" si masoara cunostintele, nu opinia. Cu alte cuvinte, cei 51% stiu ca vor vota in sistem uninominal, ceea ce nu inseamna deloc ca ar fi si favorabili acestuia.
