6.8 C
București
miercuri, 25 decembrie 2024
AcasăSpecialIn cercetarea romaneasca, 1 plus 1 nu fac intotdeauna 2

In cercetarea romaneasca, 1 plus 1 nu fac intotdeauna 2

»  Doua competitii pentru finantarea de proiecte de cercetare s-au terminat cu scandaluri. Specialistii care au pierdut banii acuza comisiile de evaluare ca au apreciat lucrarile dupa criterii subiective.

»  Sefii celor doua institutii care au organizat concursurile recunosc ca diferentele de evaluare aparute intre membrii unor comisii de experti "sunt normale", chiar daca avem de-a face cu stiintele exacte.

Cu totii am invatat inca din gimnaziu ca matematica, fizica sau chimia sunt stiinte exacte, unde nu prea e loc de subiectivism. Atunci cand vine vorba, insa, de alocarea de bani pentru cercetarea romaneasca, observam ca stiintele respetive nu mai sunt chiar atat de "exacte". Comisiile care aleg proiectele castigatoare sunt acuzate ca evalueaza lucrarile pe criterii personale.

Ai un CV bun? Depinde cine te evalueaza!
Nicolae Protopopescu, cercetator in cadrul Institutului National de Sticla din Bucuresti, a depus, in cadrul unei competitii de finantare coordonata de Centrul National de Management Programe, o lucrare in care a propus o "metoda inovativa de procesare abraziva magnetoreologica", care s-ar fi concretizat printr-un un aparat de prelucrare a sticlei brute. "Acest aparat exista deja in lume, dar e foarte scump. Noi propuneam o solutie mai ieftina, care aduce multe noutati si care le-ar fi fost mai accesibila producatorilor de sticla optica", ne-a explicat Nicolae Protopopescu.

Ca proiectul sau sa fie finantat, ar fi trebuit sa obtina la evaluare minimum 90 de puncte, insa a primit doar 84. Cercetatorul sustine ca i s-au furat intentionat peste 20 de puncte, pentru a li se face loc altora "cu pile". "Criteriile de evaluare nu au fost foarte clare, lasand o marja in care fiecare evaluator putea trece acolo ce vroia el", a precizat fizicianul.
El a ramas uimit cand a vazut cum au justificat evaluatorii depunctarea lucrarii. De exemplu, la criteriul "In ce masura contribuie proiectul la dezvoltarea cunoasterii in domeniu", doi evaluatori au dat punctaj bun, in timp ce al treilea a considerat ca metoda propusa nu are o valoare atat de mare. La criteriul "Grad de noutate", aceeasi contradictie. Doi evaluatori afirma ca gradul este ridicat, in timp ce al treilea opineaza ca gradul "este relativ redus, avand in vedere ca astfel de instalatii exista pe piata mondiala, chiar daca sunt scumpe". In fine, doi evaluatori considera ca planul de realizare a proiectului este "clar si coerent, activitatile sunt defalcate pe etape echilibrate", in timp ce al treilea are o opinie diametral opusa.

Dar cea mai ciudata situatie s-a intalnit atunci cand expertii au evaluat CV-ul directorului de proiect Nicolae Protopopescu. Doi dintre evaluatori afirma ca acesta nu are experienta necesara, in schimb cel de-al treilea crede ca, dimpotriva, cercetatorul are toata experienta necesara. "Nu inteleg cum se poate ajunge la o asemenea divergenta de opinii. Cv-ul meu e acelasi, e clar", spune cercetatorul, care este convins ca a fost furat si a trimis un memoriu ministrului Educatiei si Cercetarii, Cristian Adomnitei.

"Evaluatorii sunt impostori si incompetenti"
O alta competitie pentru finantarea unor proiecte de cercetare s-a sfarsit cu un scandal similar. Inginerul Mihai Badic acuza evaluatorii care au analizat propunerea depusa de el in cadrul programului "Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie", coordonat de Consiliul National al Cercetarii stiintifice in Invatamantul Superior (CNCSIS), ca au fost incompetenti si nu au inteles nimic din lucrarea sa, intitulata "Model teoretic si validare experimentala privind interactiunea radiatiei electromagnetice neionizante cu dielectrici conductivi, cu si fara proprietati magnetice, in zonele Fresnel si Fraunhoffer".

"Ideea de baza este legata de ecranarea campurilor elec tromagnetice parazite/nocive (antene GSM, statii RADAR etc.) de obiecte invizibile radar (avioane Stealth) etc.", ne-a explicat Mihai Badic, seful laboratorului de incercari la inalta tensiune de la Institutul de Cercetare pentru Electrotehnica ICPE Bucuresti. Proiectul a fost respins din prima etapa. "Nu era o idee conjuncturala, ci reprezenta o activitate si o traditie de peste doua decenii in domeniul ecranarii electromagnetice in cadrul laboratorului. Mai mult, aceste cercetari au fost confirmate prin prezentarea si publicarea lucrarilor in Statele Unite ale Americii timp de opt ani, in Anglia, Franta si Canada. Toate acestea, prezentate in proiect", afirma inginerul.

Comisia de evaluare nu a tinut seama de toate acestea. "Cei care au citit proiectul nu au probabil nici o idee despre domeniul respectiv, aflat la granita dintre ingineria electrica si fizica, si nu au inteles nimic din descrierea foarte clara a subiectului si obiectivelor proiectului. De exemplu, «expertii» nu au inteles sintagma «dielectrici conductivi», facand, probabil, confuzie intre dielectrici si izolatori, asa cum se mai intampla printre inginerii care «lucreaza in uzina», a acuzat cercetatorul care precizeaza ca si alte notiuni tehnice elementare le-au scapat evaluatorilor. Contestatia depusa de Mihai Badic, bazata pe aceste argumente, nu a convins comisia sa revina asupra deciziei.

"Doua milioane de euro pentru starpirea buruienilor care ajung in strainatate"
Evaluatorii CNCSIS au acceptat, in schimb, pentru finantare programe despre care inginerul afirma ca sunt vechi de cand lumea. "Aproape o treime dintre temele propuse au titluri de-a dreptul hilare. Iata doua exemple de cum se pot cheltui doua milioane de euro pe o tema de cercetare. Propunerea «Sexarea embrionilor bovini» a fost admisa. Exista de decenii firme care au ca obiect de activitate tema propusa. De asemenea, a fost admisa lucrarea «Evaluarea profilului biologic, ecologic si geografic al unor plante native in zona Romaniei, devenite invazive in alte arii geografice, in scopul identificarii unor agenti biologici de combatere». Acest titlu, tradus pe intelesul tuturor, suna astfel: profilul unor buruieni din Romania si cum sa le combatem noi daca ajung dincolo de frontiera", explica inginerul.

"Diferentele de opinie sunt firesti"
Directorul centrului national de Management Programe (CNMP) Nicolae Naum afirma ca acuzatiile profesorului Protopopescu nu au baze reale. "Domnul coleg de la Institutul Sticlei a avut dreptate doar atunci cand un evaluator a gresit si i-a scazut mai multe puncte decat trebuia. Dar acea greseala am corectat-o", a precizat Nicolae Naum.
Pe de alta parte, acestuia nu i se pare nimic nefiresc ca intre opiniile evaluatorilor au aparut diferente atat de mari. "Parerile diferite asupra unui aspect stiintific sunt factori specifici cercetarii. Codul de etica european in domeniu afirma ca nu sunt considerate vicii de procedura datele contradictorii, diferentele de opinie, de conceptie experimentala si practica si de interpretare a datelor de catre experti", a precizat directorul. De aceeasi parere este si consilierul CNMP, Aurel Pisovschi. "Chiar si in cazul CV-urilor, un evaluator poate fi mai superficial si sa aprecieze ca ce e scris pe hartie e destul. Altul e mai scrupulos si descopera ca nu e chiar asa cum scrie cercetatorul", a apreciat acesta, care considera ca diferentele de viziune tin de pregatirea expertului.

Cu toate acestea, din cele 2.900 de proiecte depuse in competitia coordonata de CNMP, in cazul a 700 au existat contestatii. Anul trecut, din 2.300 de participanti, 400 au contestat evaluarea. Directorul Nicolae Naum afirma ca pentru aceasta situatie e, mai ales, vina cercetatorilor. "E adevarat ca am avut multe contestatii. Dar ar fi mai putine daca aplicantii ar sti sa completeze proiectele. Dar unii profesori nu au scris bine nici macar numarul propriului proiect atunci cand au scris contestatia", a apreciat directorul. Mai mult, el afirma ca pachetul cu criteriile de evaluare a fost trei luni in dezbatere publica, dar cercetatorii nu au avut nimic de reprosat.

"Din 12 oameni, nu pot fi toti incompetenti"
Presedintele CNCSIS, Ion Dumitrache, considera acuzatiile profesorului Mihai Badic absurde. "Comisia de evaluare se selecteaza din expertii din baza noastra de date si a fost formata din sapte oameni. Sa admitem ca unul dintre ei ar fi fost mai putin pregatit. Dar proiectele s-au discutat intre ei, fiecare si-a spus opinia si eventualele greseli se descopera", a precizat Ion Dumitrache. Presedintele a mentionat ca, mai mult, dupa ce Mihai Badic a contestat rezultatul initial, o alta comisie a reevaluat proiectul. "Noua comisie, din cinci oameni, a ajuns la acelasi rezultat", afirma profesorul, care sustine ca este exclus ca toti cei 12 oameni sa fie incompetenti.

 

De altfel, pentru a se evita viitoarele acuzatii, in cea de-a doua etapa de evaluare a celor 60 de proiecte ramase in concurs dupa prima selectie se va apela la experti internationali. "Din acestea, vor fi acceptate, probabil, doar zece, care vor primi fiecare pana la doua milioane de euro de la bugetul de stat. Sunt bani multi si nu raman decat proiectele de anvergura. Daca te evalueaza cineva din strainatate, accepti mai usor decizia." Ion Dumitrache admite totusi ca exista o doza de subiectivism in evaluarea unui proiect. "Pot aparea diferente intre evaluatori, depinde de pregatirea fiecaruia, de orizontul sau de cunoastere. Unii sunt mai specializati, altii au o viziune mai larga", a precizat directorul.

Cele mai citite

S.O.S. a sesizat CCR în privința expirării mandatului lui Klaus Iohannis

Partidul S.O.S. România a sesizat Curtea Constituţională în privinţa expirării mandatului preşedintelui Klaus Iohannis. „În temeiul art. 146 litera lit. g) din Constituţie, vă solicităm...

Atracții turistice care-și închid porțile în 2025

Unele muzee, situri naturale și hoteluri și-au luat rămas bun pentru totdeauna în acest an, cum ar fi emblematicul club parizian Chez Michou Călătoria globală...

Creștere de 28%: Fondurile de pensii private au depășit pragul de 155 miliarde de lei

Politica investițională a fondurilor de pensii private rămâne concentrată pe piața financiară locală Fondurile de pensii private din România au înregistrat o creștere semnificativă a...
Ultima oră
Pe aceeași temă