Turismul de croazieră pe Dunăre, aflat la cel de-al 17-lea sezon, a înregistrat o creştere constantă, în ultimii 10 ani aproape dublându-se numărul navelor care au ajuns în destinațiile din Delta Dunării. Este un flux turistic care aduce în România până la 40.000 de turiști, dar cu un potențial mult mai mare.
Și în acest domeniu au fost resimțite efectele crizei economice începând din 2010, când în porturile din Deltă erau așteptate 200 de nave, dar au fost numai 137 de sosiri. Potrivit operatorilor de turism din Tulcea, această scădere a fost urmarea crizei economice, dar și efectul direct al concurenței operatorilor din Ucraina care practicau tarife mai mici pentru plimbările în Deltă.
Situația s-a redresat în 2013, însă cu costuri mari suportate de operatorii de turism din Deltă. În vara lui 2013, seceta a determinat scăderea nivelului Dunării pe sectorul româno-bulgar sub adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării și din această cauză multe nave nu au mai putut naviga în aval, spre Cernavodă și Tulcea.
Pentru a nu pierde contractele, operatorii tulceni au suportat cheltuielile legate de transportul cu autocarele, pe sute de kilometri, al turiștilor de pe navele blocate în zona Mehedinți și care nu doreau să rateze excursia în Deltă. În 2014, numărul navelor de croazieră care au ajuns în Deltă a crescut la 240, iar în sezonul 2015 au fost înregistrate în Portul Tulcea și în celelalte destinații din Deltă 230 de sosiri de nave de croazieră, cu 27.600 de turiști. Pentru 2016 se miza pe o creștere la 245 de nave, cu 32.500 de turiști. Creșterea a fost peste așteptări, la Tulcea și în celelalte porturi din Deltă acostând 298 de nave, cu aproximativ 40.000 de turiști. În 2017, au făcut escală la Tulcea și în localitățile din Deltă 325 de nave de croazieră, fiind înregistrat un nou record.
Prețuri de la 1.600 euro la 9.000 de lire sterline
Turismul de croazieră pe Dunăre este mai dezvoltat în Europa Centrală, unde operatorii au o importantă ofertă de croaziere pe sectorul Budapesta – Praga – Bratislava – Viena – Regensburg, un loc costând de la 3.000 la 6.000 de euro, dar și mai mult.
Spre exemplu, turiștilor din Marea Britanie le este oferită începând de pe 20 mai o croazieră de 11 zile, cu trei zile la Praga și șapte zile de navigație pe ruta Nuremberg, Regensburg și Passau (Germania), Linz, Melk, Dumstein și Viena (Austria), destinația finală fiind Budapesta, de unde turiștii britanici iau avionul spre UK. O astfel de croazieră costă 3.020 lire sterline pentru un loc într-o cabină interioară și 3.690 lire într-o cabină cu balcon, iar prețul unei cabine este de la 6.040 lire pentru o cabină interioară la 7.380 lire cabina cu balcon și 9.380 lire sterline pentru un apartament „suite”. Evident, confortul este pe măsură. Cabinele au în dotări aer condiționat, sisteme de încălzire și sonorizare, iar la bord sunt restaurante, lounge, bar, magazin, coafor, spălătorie, o punte cu șezlonguri și o zonă de relaxare.
Dar sunt și croaziere mai ieftine, de 8 zile, la prețul de 1.629 euro. Pentru acest sezon, site-ul croaziere.co a centralizat 60 de oferte ale operatorilor de turism de pe Dunăre.
Galațiul și Brăila, în afara fenomenului
Porturile românești la Dunăre nu au oferte care să atragă acest flux turistic. Spre exemplu, navele de croazieră nu opresc în cele două mari orașe de pe Dunăre, Galați și Brăila, ai căror edili nu reușesc de aproape douăzeci de ani să realizeze un portofoliu de atracții turistice care să convingă operatorii de turism să organizeze escale. Cele două orașe ar putea avea o ofertă comună, luând ca exemplu oferta care face ca multe nave de croazieră să facă escală la Cernavodă, unde turiștii sunt duși cu autocarele să viziteze Monumentul de la Adamclisi, după care ajung la Crama de la Murfatlar, pentru degustări de vinuri și mâncăruri tradiționale românești.
La Brăila există centrul vechi al orașului și Casa Memorială „Panait Istrati”, care i-ar atrage cel puțin pe francezi. La Galați există vestigii romane și podgorii. Ne referim la ruinele Castrului Roman, Cavoul Roman, la care în prezent se fac săpături arheologice pentru punerea în valoare, cărora li se adaugă „Valul Roman”, o fortificație de 25 km, pentru construirea căreia soldaţii romani au cărat 1,5 milioane mc de pământ.
