» Cetatea taraneasca din Cisnadioara, sat apartinator de orasul Cisnadie, judetul Sibiu, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania si printre cele mai vechi din aceasta parte a tarii. Zona a devenit locul preferat in care personalitatile judetului isi ridica vile.
Cetatea a fost mentionata pentru prima data in anul 1223, cand regele austro-ungar Andrei II confirma actul prin care capelanul magister Gocelinus le daruia cistercienilor de la Carta bazilica de la Cisnadioara impreuna cu mosia din jur. Se pare ca la acea data bazilica era abia inceputa, fiind construite doar corul si fundatiile navelor. Acest act de donatie este si prima atestare documentara a Cisnadioarei. Sapaturile arheologice vorbesc insa despre o asezare mult mai veche, aflata pe dealul unde a fost ridicata biserica. Initial, biserica fortificata facea parte din avutul Prepoziturii din Sibiu, infiintata in 1188-1191, care a contribuit in buna masura la ridicarea unor asemenea edificii.
Edificiu tipic pentru sasii din Transilvania
Biserica Sfantul Mihail este tipica pentru bazilicile construite in imprejurimile Sibiului. Ea reprezinta prototipul celor mai vechi bazilici sasesti din Transilvania. Biserica din Cisnadioara poseda una dintre putinele fortificatii sasesti anterioare invaziei mongole din 1241. A fost ridicata pe un pinten stancos inalt de 70 metri (Muntele Sf. Mihail), de unde provine si numele bisericii, si a servit adesea in luptele de aparare impotriva tatarilor si turcilor. Fortificatiile constau dintr-o incinta simpla, crenelata, cu drum de straja amenajat exclusiv pentru arcasi si archebuzieri. Biserica are un plan compus din nava centrala flancata de navele laterale, corul patrat, absida principala si cele laterale. In interiorul cetatii au fost amplasate monumentele funerare ale ofiterilor si soldatilor germani si austro-ungari cazuti in luptele din jurul Sibiului in toamna anului 1916. Placile funerare au fost stramutate din cimitirul de la Gusterita in anul 1940. Fortificatia din jurul bisericii dateaza din a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Se mai pastreaza partial unele turnuri de aparare, precum si orificii prin care erau lansate pietre impotriva asediatorilor.
Altarul bisericii a fost demontat, dar se mai pastreaza din nisa centrala a acestuia un fragment sculptat, datat in anul 1425, care o infatiseaza pe Fecioara Maria. In mai multe parti ale bisericii au fost pictate cruci de consacrare. Dupa invazia tatarilor s-au adus unele modificari bazilicii. Acestea reflecta influenta santierelor din Ungaria de Vest, asa cum era vizibila pe la 1260 la Sebes si Sibiu. Aceasta explica si construirea celor doua turnuri pe fatada vestica. Constructia lor nu a mai continuat deasupra acoperisului. Construita sub aceasta forma inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea, biserica a primit un frumos portal de vest, foarte bine pastrat. Format din patru arce sprijinite pe capiteluri sculptate, portalul are colonete cilindrice si este flancat de arcade oarbe. Amplasarea sa este exceptionala in Transilvania, fiind asemanatoare cu cea a unei biserici burgunde din secolul al XII-lea de la Saint-Paul-de-Vaux (Franta), dar si cu portalul Catedralei de la Strigoniu. In interioriul cetatii au loc periodic diferite evenimente, festivaluri de teatru si concerte.
Destinatie turistica si zona imobiliara
Cisnadioara are aproape caracterul unui sat de munte. Este inconjurat de paduri si dealuri. Prin sat trece un parau pe ale carui maluri sunt amplasate gospodariile sasesti in stil vechi ce-si pastreaza specificul. Accesul este posibil din municipiul Sibiu pe drumul judetean spre Rasinari, apoi 5 kilometri pe un drum modernizat. Turistii pot vizita cetatea in schimbul unei taxe modice si pot petrece un concediu deosebit la pensiunile aflate in zona. Cisnadioara a devenit in ultimii ani una dintre principalele destinatii turistice din Sibiu, dar si un loc unde "bogatii" din resedinta judetului isi construiesc vile de sute de mii de euro. Cetatea ar merita o mediatizare mai intensa, dar si o intretinere mai atenta, in conditiile in care multi dintre turistii care au vizitat-o s-au plans de gunoaiele din apropiere.
» Legenda bolovanilor de piatra
Platoul pe care este construita bazilica a fost inconjurat de o incinta cu ziduri de piatra, masurand in latime intre 4 si 6 metri spre exterior si 2 pana la 3 metri in interior. Zidul din jurul bisericii, prevazut cu un turn de poarta interior pe partea de S, a fost ridicat la inceputul secolului al XIII-lea, cu un culoar de lupta zidit si creneluri. Pe latura nordica a existat un alt turn, amplasat la cativa metri in exteriorul zidului de incinta si unit cu acesta printr-o punte mobila. In interiorul incintei sunt vizibili in mai multe locuri bolovani rotunzi, ce sunt mentionati inca in jurul anului 1850 ca fiind pastrati pe galeria de lupta spre a fi aruncati asupra asediatorilor. In curtea bisericii se mai pot vedea si astazi ghiulele imense din piatra ce cantaresc pana la 100 de kilograme, pe care, conform traditiei, tinerii insuratei erau obligati sa le urce in curtea bisericii (singuri sau ajutati de prieteni), pentru a le depozita si arunca la vale, in caz de asediu, impotriva dusmanului. Astfel tanarul aspirant la insuratoare isi dovedea puterea si asigura familia fetei ca este vrednic de a intemeia un camin.
