Sambata, la Realitatea TV, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a inaugurat o noua etapa in istoria postdecembrista a Romaniei, o etapa a Justitiei politizate, a coruptiei institutionalizate si a indiferentei civice.
Domnul ministru a anuntat, in premiera nationala, decapitarea procurorului-sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, caruia luna viitoare ii expira mandatul.
Predoiu a afirmat in legatura cu Daniel Morar: "Sunt foarte multe riscuri, exista si riscul sa iei decizia sa ramana Daniel Morar si sa te trezesti in Parlament cu o lege de desfiintare a DNA, si atuncea calci pe raport (raportul Comisiei Europene privind reforma Justitiei in Romania, publicat saptamana trecuta – n.n.), care spune pastrati DNA-ul".
Sa reluam argumentul altfel. Majoritatea parlamentarilor nu il mai doresc pe Daniel Morar in fruntea DNA si ameninta ca, daca acestuia ii va fi reinnoit mandatul, atunci vor adopta un proiect de lege prin care vor desfiinta institutia. Or, Comisia Europeana a cerut explicit Romaniei sa asigure stabilitatea institutionala in Justitie si deci mentinerea DNA. Cum stabilitatea institutiilor nu depinde de cei aflati in fruntea lor, rezulta ca o solutie de compromis este posibila numai prin renuntarea la Morar.
In primul rand, distinctia ferma – imbratisata in ultima vreme si de procurorul general Laura Codruta Kovesi – intre institutie si management nu functioneaza aproape niciodata. Daca nu conteaza cine conduce o institutie, la ce bun sa mai avem lideri? De ce sa nu-i inlocuim cu masini? Daca, de exemplu, in Italia nu ar fi existat triumviratul format din judecatorii Giovanni Falcone, Paolo Borsellino si Antonio di Pietro (primii doi asasinati de Mafia), operatiunea "Mani pulite" nu ar fi avut loc niciodata. Conducatorii institutiilor nu sunt nici neutri in raport cu functia institutiei, nici intersanjabili intr-un fel de rotatie a cadrelor. Acest lucru il cunosc foarte bine si responsabilii romani, si cei occidentali. Anul trecut, cand in sedinta CSM ministrul Chiuariu a incercat sa forteze demiterea sefului Sectiei a II-a a DNA, Doru Tulus, guvernele occidentale si-au trimis ambasadorii in sedinta pentru a exercita presiuni prin prezenta lor asupra Guvernului.
Diplomatii americani sau britanici nu au facut acest lucru pentru Doru Tulus personal, ci pentru a apara un principiu de stabilitate institutionala. Ulterior, pentru ca acest demers a esuat, s-a incercat desfiintarea DNA prin comasarea cu departamentul de lupta impotriva crimei organizate – DIICOT. Existenta unei institutii nu depinde de conducatorul ei, dar relevanta ei da. Deci a spune ca "nu este un capat de tara" faptul ca este eliminat Morar este fals. Este chiar un capat de tara.
In al doilea rand, Raportul CE sustine eforturile procurorilor DNA si denunta blandetea excesiva a judecatorilor, inconsistenta sentintelor, adoptarea unei legislatii ad-hoc prin ordonante de urgenta sau chiar prin hotarari ale Inaltei Curti de Justitie (cazul Nastase) si politizarea de catre Parlament a actului de dreptate in Romania. A invoca Raportul Comisiei Europene pentru a-l elimina pe seful DNA este cinic pentru ca, daca privim invers lucrurile, ele se dezvaluie in absurdul lor. Daca Bruxelles-ul n-ar fi cerut mentinerea DNA ca institutie, atunci Morar ar fi avut mai multe sau mai putine sanse de a ramane in functie?
In sfarsit, politizarea. Raportul acuza explicit Parlamentul pentru politizarea cazurilor de coruptie prin decizia arbitrara de a nu aviza trimiterea dosarelor lui Adrian Nastase si Miron Mitrea in Justitie. A spune, precum Mircea Geoana, ca DNA este cel responsabil de politizare inseamna sa evoluezi in lumea pe dos. Asadar, a conditiona mentinerea in legalitate a unei institutii de eliminarea sefului acesteia este, in sine, un act de politizare a Justitiei. In momentul in care Predoiu accepta acest santaj al majoritatii parlamentare, atunci capituleaza si preda in mod oficial spada Justitiei in mainile politicienilor. De aici inainte, coruptia are statut oficial in Romania.
Este limpede, partidele cele mai vehemente sunt cele care au cei mai multi membri anchetati, PNL si PSD. Dar adevarul este ca nici PD-L nu a protestat prea mult, nu a amenintat ca iese din Parlament, nu a mobilizat simpatizantii cu indignare. Presedintele Basescu tace si tacerea sa grea e semn de infrangere. Nu mai exista asociatii care sa scoata mii de oameni in strada, asa cum s-a intamplat iarna trecuta in Letonia, intr-un caz identic, cand guvernul a vrut sa-l demita pe principalul procuror anticoruptie. In Letonia, miscarile de strada au dus la caderea guvernului. Este drept, parlamentul tot l-a demis pe procurorul respectiv luna trecuta, dar tensiunea dintre societatea civila si clasa politica este vizibila. La noi e ca la inundatii: vine viitura peste noi, in vreme ce zacem mioritici si contemplativi la carciuma.
