Tamim Ansary, un renumit scriitor american de origine afgana, a intocmit recent o lista cu cele mai importante inventii din istoria omenirii. Autor al celebrei carti „West of Kabul, East of New York” (un best-seller aparut la putin timp dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din America), Ansary si-a castigat celebritatea dupa ce a pus in circulatie pe internet un apel in care ii denunta pe talibani si cerea Statelor Unite sa intervina pentru schimbarea regimului politic din Afganistan. Acest mesaj a batut se pare toate recordurile de transmitere a unui email.
Referindu-se la modul de selectare a celor mai mari 10 inventii ale omului, Ansary a explicat pentru postul de televiziune NBC ca, desi nu a trecut pe lista pistolul, telescopul sau avionul, de pilda, inventiile clasificate de el s-au impus de-a lungul secolelor prin utilitatea maxima si perspectivele revolutionare in fiecare domeniu in parte. Un criteriu esential in selectie l-a reprezentat impactul si implicatiile utilizarii produsului inventat asupra vietii de zi cu zi. Tricoul, ciocanul, rotile de la masina, vaporul, bancnotele, cerceii, tranzistorul, microcipurile… si lista poate continua la nesfarsit. Insa nu acestea sunt principalele 10 inventii ale omenirii.
Iata lista lui Ansary si cateva explicatii pentru fiecare inventie in parte:
Inainte de aceasta descoperire, timpul era inseparabil de evenimente, cel mai important fiind considerat rotirea Pamantului in jurul Soarelui. Pe vremuri, in antichitate, exista doar „timpul local”, nu se stia de GMT. Daca iti dadeai intalnire cu cineva, nu exista „sfertul academic”, ci eventual „ne vom vedea la apusul soarelui”. Miscarea astrelor era cea mai sigura cale spre determinarea si organizarea timpului. Omul obisnuia pe vremuri sa citeasca informatiile in functie de fenomenele naturii, gesturile si obiceiurile animalelor s.a., pana la crearea unor obiecte rudimentare, dar care indicau cu precizie fiecare secunda. In jurul anului 300 i.C, preotii si astronomii asiro-babilonieni au impartit ziua in 24 de ore cu durata egala si au divizat orele in 60 de minute.
Se pare ca primul instrument folosit de om pentru a masura timpul a fost un orologiu solar, un fel de meridian inventat in Egipt in 2000 i.C. Acesta consta dintr-un obiect plat luminat de soare, care isi proiecta umbra pe un cadran pe care erau desenate punctele orare. Cateva secole mai tarziu s-a nascut adevaratul ceas, format dintr-un ax drept, numit gnomon, care isi proiecta umbra pe un plan orizontal. Observand pozitia umbrei, care se muta de la est spre vest, urmarind traiectoria soarelui, oamenii reuseau sa stabileasca ora. Tot egiptenii au inventat un alt ceas, si anume orologiul cu apa.
Apoi, s-a ajuns la inventarea clepsidrei si, ulterior, a ceasului care functioneaza pe baza unui sistem mecanic. Primele ceasuri mecanice au fost construite in Europa in jurul secolului al XlII-lea. Acestea masurau timpul actionand o sonerie in anumite momente ale zilei si inca nu aveau cadrane sau sageti. Cadranul a fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic in 1364, de italianul Giovanni Dondi. Orologiul sau era dotat cu sapte cadrane care, in afara de faptul ca indicau ora, aratau si miscarea planetelor.
De o buna apreciere in epoca s-au bucurat ceasul cu pendula sau ceasul cu cuc. Si n-a mai fost decat un pas pana la aparitia ceasurilor electronice, orologii ultrasofisticate sau afisajele de pe desktop-ul computerului. Si asta pentru ca astazi traim in „era vitezei”, cand totul este planifica strict in agende, trebuie sa fim „la timp” undeva si avem mereu deadline-uri. Oare ce ne-am face fara ticaitul secundarului sau alarma ceasului?
Desi pare hilar, Tamim Ansary (autorul acestei liste cu cele mai importante 10 inventii ale omenirii) ne propune sa facem un exercitiu de imaginatie. New York City fara toalete!!! Hmm…. Greu de imaginat, nu-i asa?…. Si pentru asta trebuie sa le multumim britanicilor, care au inventat WC-ul. Astfel, anul 1596 consemneaza aparitiei primului WC cu apa, inventia lui John Harrington. Dupa 1900 a fost inventata si baia, incluzand toaleta, cada si tot arsenalul necesar igienizarii. Acum avem closete in curte, WC-uri ecologice in spatiul public, dar si toalete in care apa se trage singura si robinete cu senzori de miscare.
Masina de tiparit a lui Gutenberg, tipul mobil, a lansat … informatia colectiva prin intermediul presei scrise. Si nu doar atat. Prin intermediul tiparnitei a putut fi imprimata si multiplicata Biblia, dar si creatiile literare, descoperirile stiintifice, legile si tot ceea ce astazi reprezinta „cuvantul scris”. Umanitatea a inceput astfel sa-si scrie propria istorie si sa pastreze in memoria colectiva textualizarea evenimentelor fiecarei epoci.
Cu trei secole in urma, oricine putea cadea victima bolilor infectioase. In 1347, cand a izbucnit epidemia de ciuma, in doar doi ani aproape jumatate dintre locuitorii Europei si-au pierdut viata. In 1800, principala cauza de deces in Occident era tuberculoza. In prezent, infarctul miocardic, cancerul sau atacul cerebral sunt principalele cauze care au scurtat media de viata la 70 de ani. Iar afectiunile respiratorii cronice, datorate in principal fumatului, fac extrem de profitabila activitatea firmelor ce ofera servicii funerare. Si este pacat…
Imunizarea consta in a administra unei persoane sanatoase o mica cantitate de microbi inactivi responsabili de boala pentru care se doreste obtinerea protectiei. Acesti microbi invata organismul sa se apere si il imunizeaza astfel impotriva bolii. De la aparitia primelor vaccinuri (pe 14 mai 1796, Jenner a administrat cu succes primul vaccin realizat vreodata: vaccinul antivariolic), milioane de vieti s-au salvat o data cu posibilitatea imunizarii de bolile infectioase. In prezent, peste 20 de boli pot fi prevenite prin intermediul vaccinurilor.
In ce priveste antibioticele, acestea sunt substante chimice organice produse de microorganisme patogene. Dupa descoperirea microbilor de catre Pasteur, s-a observat ca unele specii microbiene se apara de alte specii prin elaborarea unor substante chimice nocive. Acest fenomen este numit antibioza, iar substantele chimice rezultate din metabolismul celular vii poarta numele de antibiotic. Primul care a semnalat, in 1885, actiunea inhibanta a substantelor elaborate de microorganisme a fost savantul roman Victor Babes (tot el a sugerat ca aceste substante ar putea fi utilizate in scop terapeutic pentru distrugerea agentilor patogeni).
Termenul de „antibiotic” este folosit pentru o gama larga de compusi atat naturali, cat si sintetici, care au efect antibacterian. Antibioticele se impart in cinci clase: peniciline, tetracicline, macrolide, aminoglicoze si amfenicoli.
Nu-i asa ca e fantastic sa poti vorbi cu cineva dintr-un alt oras fara sa fie nevoie sa iesi din casa? Sau sa te plimbi pe strada si sa vorbesti la telefon cu oricine doresti?
In 1870, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, amandoi in mod independent, sunt considerati inventatori ai telefonului. Dupa o batalie faimoasa in justitie, Bell a fost declarat inventator al telefonului. In 1878 a fost infiintata prima centrala manuala. Dupa 1893 au inceput sa apara mai multe companii de telefonie si dezvoltarea acestui serviciu a luat amploare. S-au inventat centralele automate si amplificatoarele, dispozitive care primeau semnalele electrice si le trimiteau mai departe.
La putin timp dupa inceperea celui de-al doilea razboi mondial, apare si prima varianta (este adevarat, extrem de primitiva ) a telefonului mobil. Oficial insa, pe 3 aprilie 1973, dr. Martin Cooper (unul dintre managerii companiei americane Motorola), a fost prima persoana care a initiat primul apel de pe un telefon mobil. Abia in 1983 a aparut primul telefon mobil destinat comercializarii.
Electricitatea exista de la crearea materiei, intrucat materia este formata din atomi, care contin particule incarcate electric, numite protoni si electroni .Vechii greci stiau ca, frecand o bucata de chihlimbar cu o bucata de panza, aceasta va atrage obiecte usoare, dar nu aveau o explicatie a acestui fenomen. De fapt, frecarea genereaza electricitate. Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la sfarsitul anilor 1800.
In 1879, Thomas Edison a conectat lampa la circuitul electric, aprinzand pentru prima data „lumina”.Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii ale secolului al XIX-lea. Omul de stiinta italian Alessandro Volta a inventat prima baterie, inventie care a condus la utilizarea electricitatii pentru iluminat la sfarsitul secolului XIX, iar Nikola Tesla a inventat curentul alternativ, care a facut posibila transmiterea electricitatii pe distante lungi.
Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata transportului, a fost targa purtata de oameni. Apoi, aceasta a evoluat si a aparut un nou mijloc de transport – tractiunea animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata cu domnia lui Ludovic XVI, au aparut calestile, berlinele, cabrioletele, etc., ce reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care le posedau.
In anul 1769, Francois Cugnot a construit primul autovehicul dotat cu un motor cu abur. O prima varianta de cod rutier apare pentru prima data in Anglia sub numele de „Red Flag Act” in 1865, care obliga vehiculele sa circule cu o viteza de 2 mile in orase si de 4 mile in afara oraselor. Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie, alternativa, putem vorbi in adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului.
Adevaratul stramosi al automobilului este reprezentat de motorul si autovehicolul inventate de Etienne Lenoir: motorul cu gaz brevetat in 1860. O alta inventie importanta este reprezentata de motorul cu autoaprindere, brevetat de Rudolf Diesel in 1892. Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati Lenoir, Delamare – Deboutterville, Daimler, Benz si Ford. Odata cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului.
Prima firma se numea „Panhard – Levassor” si a fost fondata in anul 1845, folosind motoare Daimler. In 1898, apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. Firma Renault isi are inceputurile in anul 1899 si a scos pe piata primele automobile de constructie proprie in anul 1902. Uzinele Fiat si-au deschis portile in anul 1899, urmate de Mercedes, in anul 1900. Primul automobil al firmei Rolls Royce a aparut in anul 1903. In anul 1908, apare in Europa automobilul Ford T, primul automobil produs in milioane de exemplare.
Dupa ce au fost inventate masinile, drumurile au fost imbunatatite. Dupa ce au fost refacute soselele, orasele s-au impartit in suburbii si centru. Au aparut navetistii. Si, in vreme ce industria automobilistica s-a dezvoltat, cea petroliera pur si simplu a explodat. Barilul de titei a devenit laitmotivul existentei noastre – prin influenta sa asupra preturilor la alimente si toate produsele si serviciile -, dar si principala moneda de schimb in jocurile economice si politice nationale si internationale.
Acest obiect atrage atentia mai mult decat orice alt obiect mobilier din sufragerie. Specialistii in neuropsihiatrie au constatat chiar ca televizorul a reusit sa modifice structura creierului uman, determinand formarea unor noi circuite neuronale in functie de stimulii din mediul exterior, cum ar fi de plida „privitul la televizor”, televiziunea fiind mult timp principala sursa de informatie si de divertisment.
Dupa ce inventatorii au gasit cai de transmitere a sunetului prin radio si telefon, au inceput sa caute metode de transmitere a imaginii. Doi inventatori independenti au pus bazele sistemului de televiziune: Philo Farnsworh si Vladimir Zworykin. In 1927, Philo a transmis primele imagini electronice in laboratorul lui din San Francisco. Imaginile au fost o simpla linie neagra care doar a fost rotita ca sa se vada daca televiziunea poate inregstra si produce miscarea ei. Primul televizor s-a vandut in Statele Unite in 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color, sunetul stereo, si a aparut televiziunea prin cablu care permite receptionarea mai multor canale de televiziune de la mai multe statii.
Astazi dependenta de televizor (de la clasicul tub catodic la ecrane cu plasma de 80 de inci) are efecte nocive asupra sanatatii: obezitate, autism, boli cardiovasculare, diabet, tulburari de vedere, deficiente auditive etc.
Nu departe de televizor si efectele sale negative determinate de folosirea in exces este… computerul. El poate fi considerat cel mai bun prieten al omului modern: iti ofera jocuri online sau stocate pe hard-disk, te lasa sa-ti faci playlist-uri cu melodiile preferate, iti gazduieste foldere cu tot felul de informatii personale, iti permite sa corespondezi prin emailuri cu o multime de prieteni si cunostinte si iti tine evidenta cheltuielilor lunare. E un fel de … factotum, nu-i asa?
Prima masina veritabila de calcul a fost inventata de matematicianul Blaise Pascal in anul 1642. Pentru realizarea calculelor de adunare si scadere era folosit un sistem de roti dintate, deci principiul de functionare era mecanic. In 1671, Leibnitz a construit o masina care putea sa efectueze si operatii de inmultire, iar in 1820 De Colma a realizat prima masina cu patru operatii. Matematicianul englez Charles Babbage a introdus in masina sa analitica si un bloc de memorare care consta din perforatii in cartela si care pastra datele care urmau sa fie prelucrate si respectiv datele de calcul intermediare. In America, in 1879 James Ritty a inventat prima masina de marcat care calcula, inregistra si controla vanzarile.
In 1924 a fost creat International Business Machines Corporation – IBM – fiind si astazi cea mai mare companie de calculatoare din lume, careia i se datoreaza deschiderea pietei de computere personale (PC – IBM compatibile). Profesorul Howard Aiken de la Universitatea Havard, impreuna cu specialistii firmei IBM, a construit in 1940 prima masina electromecanica complexa de calculat, numita Mark 1.
La cererea armatei SUA a aparut primul calculator electronic, ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer). El a fost realizat la Universitatea din Pennsylvania sub conducerea savantilor Mauchly si Eckert si a intrat in functiune in anul 1955. Acest calculator cantarea 30 tone, avea cca. 45 m lungime si era construit din18.000 de tuburi electronice. Putea sa execute 5.000 de adunari sau scaderi cu 10 cifre pe secunda, depasind de 1.000 de ori rapiditatea celor mai performante masini de calcul electromecanice.
In ultimele secolele, atat de multe inventii au dus la regandirea potentialului uman, incat ar trebui elaborata o imensa enciclopedie pentru a le mentiona pe toate si, eventual, lista ar trebui actualizata saptamanal. Dar printre cele mai noi si mai influente descoperiri ale omenirii se numara INTERNETUL – locul de nastere a „creierului umanitatii” si a comunicarii virtuale fara limite. Si pilula contraceptiva a revolutionat umanitatea, ajutand femeile sa joace un rol distinct in istorie si societatea contemporana. In fine, ingineria genetica completeaza armonios aceasta metamorfoza a omului intr-un „produs”.
Si asta pentru ca nici una dintre stiintele secolului XX n-a generat, poate, discutii mai contradictorii, temeri mai profunde sau valuri de entuziasm mai mari decat Genetica. Aceasta stiinta s-a nascut in 1928 din nevoile acute ale microbiologiei (bacteriologie), agriculturii si zootehniei. Ingineria genetica implica manipularea materialului genetic (ADN) din gameti sau embrion in scopuri terapeutice. Organismul uman este compus din doua tipuri de celule: reproductive (gametii) si cele somatice (nereproductive). Nucleul celulei somatice contine 46 de cromozomi (23 de perechi).
Astazi traim intr-o lume in care limitele cunoasterii se extind tot mai mult si tot mai departe (clonarea, transplantul de organe, OMG-uri), atat de departe incat se poate spune ca omul a reusit sa-si controleze mediul genetic si, poate, ereditatea.
