Cu mai putin de doua saptamani pana la expirarea termenului pentru delimitarea colegiilor uninominale, membrii Comisiei de cod electoral au reusit sa "imparta" doar zece judete. Pe de alta parte, romanii din strainatate spun ca vor fi insuficient reprezentati in viitorul Legislativ.
Membrii Comisiei de cod electoral au reusit ieri sa imparta in colegii uninominale doar zece din cele 43 de circumscriptii electorale prevazute de lege (cate una pentru fiecare judet, la care se adauga una pentru Bucuresti si una pentru romanii din strainatate). Au fost delimitate colegiile din Bistrita-Nasaud, Caras-Severin, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iasi, Ilfov, Olt, Teleorman si Tulcea. Discutia urmeaza sa fie reluata lunea viitoare, cand "alesii" ar trebui sa si incheie procesul, deoarece 19 iulie reprezinta termenul pana la care se pot pronunta, dupa aceasta data responsabilitatea decuparii colegiilor trecand la Guvern.
"Pentru celelalte judete nu au venit propuneri sau am primit din partea unui singur grup parlamentar", ne-a declarat vicepresedintele Comisiei de cod electoral, deputatul PSD Florin Iordache. In sedinta de saptamana viitoare ar trebui sa fie transata si problema colegiilor uninominale pentru romanii din strainatate. Potrivit lui Iordache, o varianta de lucru ar fi constituirea cate unui colegiu pentru alegerea deputatilor pentru America, Africa, Asia si, respectiv, Europa. In ceea ce priveste alegerea celor doi senatori, s-ar putea uni America si Africa intr-un colegiu, respectiv Europa si Asia in al doilea colegiu.
Pana la finalizarea procesului de delimitare a colegiilor uninominale, semne de intrebare au inceput sa se ridice cu privire la numarul de parlamentari care ii vor reprezenta pe romanii din strainatate. Este vorba, potrivit Legii votului uninominal, de patru deputati si doi senatori, in conditiile unor norme de reprezentare de un deputat pentru 70.000 de locuitori si de un senator pentru 160.000 de locuitori. Un calcul simplu releva faptul ca "alesii" au luat in considerare, la stabilirea numarului, maximum 320.000 de romani cu drept de vot, in vreme ce estimarile arata ca doar in Italia si Spania s-ar afla 1,7 milioane de romani.
Membrii Comisiei si-au justificat decizia prin raportarea la numarul romanilor care s-au prezentat la urne cu ocazia referendumului din luna mai 2007 si a alegerilor europarlamentare din noiembrie. Presedintele Partidului Romanilor din Italia, Giancarlo Germani, a atentionat insa cu privire la insuficienta reprezentare. "In Italia sunt peste un milion de romani, deci cel putin 800.000 cu drept de vot, excluzand minorii. (…) Un milion de cetateni europeni au dreptul de a fi reprezentati sau cel putin sa incerce sa fie reprezentati", a declarat Germani.
