» Cheltuielile romanilor cu mancarea, bauturile si tigarile detin aproape jumatate (46,5%) din totalul cheltuielilor unei familii.
» O familie a cheltuit in medie, in primele trei luni ale anului, 1.806 lei pe luna pentru cumpararea bunurilor, pentru plata serviciilor, pe impozite si investitii.
Potrivit ultimului raport al institutului National de Statistica (INS) privind nivelul de trai din Romania, ca si in anii anteriori, romanii raman tributari cheltuielilor cu mancarea, bauturile si tigarile, care detin aproape jumatate (46,5%) din totalul cheltuielilor unei familii, si lasa pe ultimele locuri sanatatea educatia, recreerea si cultura. O familie a cheltuit in medie, in primele trei luni ale anului, 1.806 lei pe luna pentru cumpararea bunurilor, pentru plata serviciilor, a impozitelor si a investitiilor, reprezentand 90% din totalul veniturilor obtinute, de 1.998 lei lunar. Cei mai multi bani s-au dus pe bunuri de consum si pe plata facturilor de telefon, electricitate si utilitati, pentru care o familie a dat in medie 1.107 lei lunar. Ponderea mare pe care o au alimentele si bauturile in totalul cheltuiellilor este data in primul rand de nivel scazut al veniturilor romanilor, si nu de faptul ca preturile acestora ar fi mai ridicate decat cele de afara, spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Potrivit acestuia, in cazul alimentelor, raportul pret/venituri este ridicat si este superior celui din Uniunea Europeana.
Specialistii atrag atentia ca statistica privind consumul din Romania nu ne apropie de tarile Uniunii Europene in materie de cheltuit bani. Desi in crestere fata de anii aneriori, valoarea cheltuielilor romanilor pe bunuri de consum se afla inca departe de tarile din Vest. "Dupa perioada de reprimare a consumului din anii ‘90, survenita pe fondul scaderii nivelului de trai, a urmat un boom al consumului pe piata romaneasca, dupa anul 2000, insa aceasta crestere s-a bazat pe creditare, si nu pe economisire. In general, societatea romaneasca are un comportament de consum pe termen scurt, bazat pe creditare, si nu pe economisire", a declarat Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA).
Studiul INS mai arata ca, la capitolul cheltuieli pentru servicii, factura utilitatilor a inghitit in primul trimestru 18,7% din bugetul romanilor, in conditiile in care preturile gazelor, energiei electrice si termice au fost majorate in aceasta perioada. La categoria cheltuielilor pentru marfuri nealimentare, romanii au dat cei mai multi bani, in primele trei luni ale anului, pe imbracaminte si incaltaminte (5,5%), urmate de mobilier, dotarea si intretinerea locuintei (4,5%). Banii dati pentru sanatate (4,5% din cheltuielile de consum) si mai ales cei pentru educatie (0,9%) au inregistrat un nivel scazut deoarece acestea sunt realizate in cea mai mare parte prin servicii publice, asigurate fie gratuit, fie in sistemul asigurarilor sociale. In schimb, cheltuielile pentru transport si comunicatii au inghitit peste 10% din bugetul unei familii. Cheltuielile pentru vacante si pentru a lua masa in oras, un indicator important al cresterii nivelului de trai, au reprezentat numai 1,4% din bugetul de consum al unei familii, comparativ cu circa 10% – media tarilor europene.
Atitudinea fata de consum in randul romanilor tine oarecum si de mentalitate si a fost determinata si de perioadele de recesiune specifice anilor ’90, explica Voinea.
Daca analizam investitiile straine care au fost realizate in Romania, sustine Voinea, constatam ca majoritatea au fost indreptate spre retail si spre domeniul financiar-bancar, ceea ce inseamna ca au crescut vanzarile in retailul modern, precum si nivelul creditelor de consum acordate de banci, impulsionand consumul. Cu toate acestea, comparativ cu alte state europene, consumul in Romania este mai redus, insa la noi baza porneste de la un nivel mult mai mic decat in Franta sau Germania, de exemplu, mai spune Voinea.
