Pusi la colt de vechea garda a partidului, liderii social-democrati de la Cluj se apara din ce in ce mai agresiv, fortand intr-un fel despartirea de PSD cu gandul la noi proiecte. Strategia lor initiala, care viza descentralizarea PSD, dar si actiunile lor comune cu celelalte filiale ardelene sugereaza interesul tot mai accentuat pentru politici regionale. Vasile Dincu spune din ce in ce mai dezinhibat: "Casa mea e Transilvania", de aceea "profesia mea de politician e tot Transilvania", iar Ioan Rus, liderul Grupului de la Cluj, propunea inca din 2001 "un program social-democrat pentru Transilvania". O eventuala excludere din PSD a reprezentantilor aripii transilvane sub pretextul declaratiilor critice care strica imaginea partidului i-ar putea determina pe acestia sa infiinteze o noua formatiune pe criterii regionale. Spre deosebire de liderii centrali ai PSD pe care-i leaga interesele de clan, intelectualii clujeni sunt socialisti cu doctrina, aliniati la curentele moderne ale stangii. In Europa de astazi, social-democratii europeni sunt cei care sprijina descentralizarea politica si asa-numitul regionalism constitutional: in Marea Britanie devolutia scotiana, prin care s-a creat un parlament regional, a avut loc sub guvernarea laburista a lui Tony Blair, iar in Ungaria regionalizarea politica a fost sustinuta de Partidul Socialist.
Grupul de la Cluj va putea alege, la randul sau, calea regionalista mizand in acelasi timp pe radacinile de stanga, dar o constructie politica de acest fel este nu doar complicata, ci si foarte anevoioasa, mai cu seama ca pentru a deveni eficienta ar fi nevoie de o colaborare explicita cu maghiarii. Liderii social-democrati ardeleni au avut insa in istoria lor recenta inclinatii nationaliste greu de digerat pentru comunitatea maghiara. In 2001, Ioan Rus asigura platforma etatista a partidului sau explicand, in strategia regionala a Grupului de la Cluj, ca "nu ne-am propus ca problema dezvoltarii provinciei istorice Transilvania si a vocatiei europene a comunitatilor ardelene sa o extragem din problema sigurantei nationale, a evolutiei statului roman". De altfel, tot lui Ioan Rus ii apartine avertismentul alarmist privind "disolutia institutiilor statului in Harghita si Covasna", facut in prima parte a mandatului sau de ministru al Internelor, cand PSD miza inca pe efectul discursului nationalist.
Liderii social-democrati ardeleni par sa fi abandonat intre timp aceasta tema, dar nu exista nici un semn ca ar putea accepta un regionalism transetnic care sa duca pentru prima data in aceasta regiune la o alianta intre minoritari si majoritari. Pe de alta parte, un partid care sa apere interesele ardelenilor fata de centralismul Capitalei ar putea gasi destui simpatizanti pornind de la constatarea lui Dincu: "In pofida faptului ca Transilvania si Banatul aduc o contributie importanta la bugetul national, Transilvania se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste alocatiile bugetare si proiectele de investitii publice". Imbunatatind strategia din 2001 in care Ioan Rus apasa pedala patriotismului si cointeresand marii investitori ardeleni, Grupul de la Cluj ar putea pune pe picioare un partid pentru uz regional.
Acum sapte ani, in documentul programatic al social-democratilor ardeleni se spuneau lucruri extrem de curajoase pentru perioada aceea: "In Transilvania nu au disparut civilizatiile muncii, nevoia de ordine si disciplina"; "Timp de secole spatiul transilvan a fost un spatiu in care s-au facut istorie si cultura europeana"; "Europa viitorului este Europa regiunilor"; "Trebuie sa ne asumam o descentralizare administrativa si fiscala, sa ne producem resurse si sa hotaram asupra gestionarii lor". Desi s-au aflat la putere pana in 2004, liderii Grupului de la Cluj nu au reusit sa puna in practica nici unul dintre punctele Strategiei, fie pentru ca nu au reusit sa se impuna, fie pentru ca in combinatiile cu vechea garda a PSD au fost mereu pacaliti.