19.6 C
București
vineri, 20 septembrie 2024
AcasăSpecialSighisoara, la intersectia dintre medieval si modernitate

Sighisoara, la intersectia dintre medieval si modernitate

– Cetatea Sighisoarei este una dintre cele mai frumoase din Europa de Est.

– Cetatea a fost fondata de catre colonistii sasi, la sfarsitul secolului al XIII-lea.

Atestata documentar in urma cu aproape 800 de ani, Sighisoara ramane si astazi una din atractiile turistice ale Romaniei. Ea este supranumita de unii chiar Perla Transilvaniei. Situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul Tarnavelor, la 24°46’40" longitudine estica si 46°12’38" latitudine nordica, municipiul Sighisoara atrage turistii in primul rand datorita Cetatii Medievale de aici, singura cetate de acest gen locuita din intreaga Europa. Totodata, Sighisoara si-a pastrat in timp si caracterul de punte de legatura, pentru ca se afla pe traseul unor insemnate artere de comunicatii feroviare si rutiere, fapt ce produce practic o apropiere relativa fata de principalele destinatii din Romania cu 297 km pana la Bucuresti, 120 km pana la Brasov, 156 km pana la Cluj-Napoca, 90 km pana la Sibiu sau 54 km pana la Targu-Mures, fiind practic in calea tuturor celor care calatoresc in aceasta zona.

Cetatea
Pentru prima oara, Cetatea Sighisoarei a fost mentionata in 1280. Potrivit documentelor istorice, aceasta servea ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. Dezvoltarea breslelor prin asezarea aici a unui numpr mare de mestesugari, din secolul al XIV-lea, a facut ca Sighisoara sa devina tinta celor care ii vroiau averile, drept pentru care s-a impus construirea unui sistem defensiv. Aceasta necesitate a transformat Sighisoara in una din cele mai puternice cetati ale vremii, centura de fortificatii, dintr-un zid lung de 930 metri, inalt de patru metri si construit initial din piatra iar apoi completat cu caramida, ce se desfasura pe ambele platouri ale dealului.

In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. In unele locuri au fost suprainaltate pana la 14-15 metri. In interiorul Cetatii, de-a lungul zidului, au fost amenajate un drum de straja si nu mai putin de 14 turnuri intretinute si aparate de membrii breslelor care le-au ridicat si care le-au si dat numele de astazi. Din toate acestea, au rezistat in timp doar centura defensiva si noua turnuri.

Turnurile Cetatii
Este vorba de Turnul cu Ceas, principalul punct de intrare in cetate – o imagine simbol a Sighisoarei, care adaposteste, in present, Muzeul de Istorie al orasului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Franghierilor si Turnul Tabacarilor.
Cel mai "vizibil" este acum Turnul cu ceas sau Turnul portii care, la 1604, a fost dotat cu un orologiu al carui mecanism era din lemn. In 1648 ceasornicarii sighisoreni, in frunte cu Jhonn Krischel, au inlocuit vechiul mecanism de lemn cu unul din metal, care face ca ceasul cetatii sa indice de atunci si minutele. Langa cele doua cadrane ale orologiului, unul e orientat spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua a grupuri de statuete sculptate in lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Din anul 1899 incaperile Turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului.

Orasul de astazi
De pe Dealul Cetatii, situat la 425 de metri altitudine, locul unde se afla Cetatea Medievala, pana la Dealul Stejaris si Hula Danesului, pana la Lunca Postei care urca spre Dealul de Mijloc sau pana la Dealul Bradet. Acesta este schematic perimetrul municipiului Sighisoara care este dominat de departe de constructia medievala de pe Dealul Cetatii, fortificatie medievala care atrage anual zeci de mii de turisti din tara si strainatate dornici sa inteleaga ceva din modul in care se traia aici in urma cu 800 de ani.
Centrul istoric cu cladirile sale seculare este, fara indoiala, cel mai mare capital pe care Sighisoara il detine si care, promovat bine, poate sa creasca an dupa an importanta burgului medieval atat in Romania cat si peste hotare. De altfel, centrul istoric este si astazi centrul administrativ al orasului ridicat la rang de municipiu, care gazduieste de ani buni, vara de vara, cel mai atractiv eveniment cu iz medieval din Romania: Festivalul de Arta Medievala, care aduce in Cetate si in Orasul de Jos, in decursul a doar trei zile, la sfarsit de iulie, circa 40.000 de vizitatori. De asemenea, de Sighisoara este legat si numele lui Vlad Tepes, domnitorul ale carui fapte au generat legenda despre Dracula. Aici a locuit tatal lui Vlad Tepes, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, plecat in pribegie in Transilvania. O legenda spune ca Vlad Tepes s-ar fi nascut chiar in Sighisoara. In cetate, exista chiar o casa, supranumita Casa lui Vlad Dracul.
Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, este taiat in terase de curgerea apelor Tarnavei Mari si ale afluentilor sai. In stransa dependenta de relief, clima si sol, in aceasta zona, s-a format o vegetatie tipica padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighisoara se incadreaza in etajul alternantei padurilor de gorun cu cele de fag.
O orhidee, "Cypripedium calceolus", numita de localnici "Papucul Doamnei", creste in padurile din valea Tarnavei Mari. Tot in zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

Cele mai citite

Simona Halep a primit wild card la turneul WTA de la Tokyo

Simona Halep (32 de ani, locul 1132 WTA) este pregătită să revină în competiții la sfârșitul lunii octombrie, după o absență de 5 luni...

Mai mulți judecători s-au pensionat. Iohannis a semnat decretele

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 20 septembrie 2024, mai multe decrete de eliberare din funcție a unor judecători care au ieșit la...

Dialog satiric despre cum să îngropi afacerile românești

– Mata urlai așa? A murit răposatul? – Aș! Făceam vocalize. Repetam pentru înmormântarea de mâine. Client sau rudă? – Îmi dai voie! Pafta Viorel!...
Ultima oră
Pe aceeași temă