» Functionarea justitiei a fost afectata de jocurile politice din 2007, cand politicienii au incercat sa-si regleze conturile cu adversarii folosindu-se de sistemul juridic, arata raportul privind starea justitiei in 2007, intocmit de CSM.
» Magistratii spun ca nu au independenta protejata in fata puterii politice, care ii preseaza. Specialistii cred insa ca si magistratii au o parte din vina: devin supusi din proprie initiativa. Justitia se va reforma atunci cand "marii dinozauri si puisorii lor" vor parasi sistemul.
Sistemul juridic scartaie din cauza cadrului legislativ instabil, care se schimba de fiecare data cand parlamentarii mai emit cate o lege fara a consulta Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar si pentru ca banii, personalul si logistica sunt insuficiente, arata raportul CSM. Cea mai grava problema semnalata este insa tendinta clasei politice de a transforma sistemul juridic intr-o arma pe care o foloseste in lupta pentru putere. "Atat instantele si parchetele, cat si CSM au fost supuse unor critici si atacuri directe din partea tuturor partilor spectrului politic, manifestandu-se tendinta oamenilor politici de a acuza existenta unei incarcaturi politice fie a masurilor dispuse de procurori in anumite dosare, fie a deciziilor instantelor de judecata", sustine CSM in raportul privind starea justitiei in 2007. Forul superior al magistraturii da un singur exemplu, care arata cum politicienii au atacat justitia in functie de interese: conflictul dintre fostul ministru liberal al Justitiei Tudor Chiuariu si procurorul anticoruptie Doru Tulus. Cand liberalii au cerut un control din partea CSM la DNA, iar Chiuariu a solicitat demiterea lui Tulus, adversarii politici au acuzat CSM ca raspunde la comenzi politice. Dupa control, cand forul a decis ca Tulus nu trebuie demis, liberalii au sarit si ei sa acuze CSM ca raspunde comenzilor adversarilor (PD-L si Traian Basescu).
Nu doar CSM sustine aceasta invazie a politicului asupra justitiei, ci si magistratii. Intr-un sondaj realizat de Transparency International pentru CSM, 16,5% dintre magistrati considera ca exista presiuni politice pentru numirea lor in functii de conducere, procentul fiind in scadere fata de anul precedent. 63% dintre ei cred ca Guvernul are o pozitie dominanta fata de sistemul judiciar, iar 50% cred acelasi lucru despre Presedintie. Aproape 2% dintre magistrati au recunoscut ca asupra lor s-au exercitat presiuni politice directe. In comparatie, in anul 2005 nici un magistrat nu a recunoscut acest lucru. De asemenea, fata de anul precedent, in 2007 s-a redus la jumatate procentul magistratilor care considera ca actualul sistem legislativ ii protejeaza impotriva represaliilor.
Specialistii independenti sunt de acord ca politicienii supun magistratii la presiuni si le influenteaza deciziile, dar spun ca de multe ori chiar magistratii se baga in gura lupului fara sa le-o ceara cineva. "Cauza acestei situatii nu e neaparat influenta politicului, ci modul gresit in care ei si-au inteles independenta. Sunt multe cazuri de obedienta nesolicitata a judecatorilor, cand ei considera ca da bine sa se supuna. Ei isi ofera serviciile fara sa le ceara nimeni", sustine avocatul Gheorghe Piperea, conferentiar la Universitatea Bucuresti. El da ca exemplu cazul accidentului de circulatie al ministrului Ludovic Orban, cand "procurorii s-au fortat sa gaseasca un nod in papura, iar politistii au facut in asa fel ca orice urma a accidentului sa dispara si nu au luat nici o proba de la cel acuzat".
Avocatul Piperea nu isi poate explica de ce le este frica magistratilor sa nu se mai supuna politicienilor: "Nimeni nu ii poate da afara, iar pe procurori doar CSM ii poate sanctiona. Plus ca, daca un magistrat ar avea probleme pentru ca nu s-a supus, ar avea imediat presa de partea lui. Daca vrei sa fii independent, poti, daca vrei sa te dai bine pe langa sefi, poti si asta".
Stoparea ingerintelor politicului in justitie este considerata de catre Adrian Moraru, director adjunct al Institutului de Politici Publice (IPP), un proces realizabil numai prin inlocuirea naturala a catorva generatii de politicieni, dar si de magistrati: "Acest proces este un tunel si nu vad deocamdata luminita de la capatul tunelului. Reforma in justitie nu se va face prin noi legi, ci prin eliminarea obedientei, a actiunilor la comanda, prin inlocuirea unor generatii de magistrati si de politicieni". Expertul IPP crede ca trebuie sa avem politicieni capabili sa se dezbare de obiceiurile predecesorilor lor (datul de telefoane pentru influentarea proceselor) si magistrati foarte bine pregatiti profesional, capabili sa reziste presiunilor. Romania este inca departe de a avea o reforma reala a justitiei, avertizeaza Moraru: "In sistem exista numerosi dinozauri gata sa perieze preventiv presedintii de consilii judetene si alti politicieni. Din nefericire, puisorii de dinozauri iau locul dinozaurilor mari care ies din sistem". In opinia sa, cand in justitie va incepe cu adevarat reforma, semnalele vor veni din interior, de la niste lideri integri ai asociatiilor profesionale, care vor denunta abuzurile si greselile confratilor inaintea presei.
» 71% dintre romani, nemultumiti de justitie
CSM a admis in raportul sau ca nivelul de incredere al populatiei in sistemul judiciar a fost in 2007 unul dintre cele mai scazute din statele UE si ca reformele nu au produs rezultate vizibile. Forul conducator al magistratilor a mai remarcat ca dupa aderarea Romaniei la UE exigenta cetatenilor fata de functionarea justitiei si a celorlalte institutii ale statutului a crescut. Astfel, numai 21% dintre romani au fost multumiti de modul de functionare a justitiei, in timp ce 71% s-au declarat nesatisfacuti. Cetatenii au un nivel scazut de incredere atat in institutiile sistemului judiciar, cat si in practicienii justitiei (judecatori, procurori, avocati, executori, functionari si politisti). Romanii nemultumiti acuza: procedurile judecatoresti greoaie, existenta unor tratamente diferentiate (de pilda, pentru bogati si saraci), tratamentul incorect la care sunt supuse victimele de-a lungul procedurilor, impunitatea magistratilor care solutioneaza gresit cauzele si, nu in ultimul rand, accesul dificil la justitie.
