» Revista Fortune a publicat recent o analiza care pledeaza pentru plasamente in marfuri, cel putin ca metoda de diversificare a unui portofoliu de investitii pe termen lung (15-25 de ani).
Materialul, foarte util mai ales pentru cei care vor sa investeasca la tinerete ca sa aiba bani la batranete, e in acelasi timp un bun exemplu despre cum se poate construi o strategie individuala de investitie folosind diferite categorii de plasamente (actiuni, obligatiuni, marfuri, imobiliare, monetare). Pledoaria pentru marfuri nu e intamplatoare: piata este, inca, in plin avant si multi se intreaba daca mai e sau nu loc de castiguri.
Brian O’Keefe, editor senior la revista Fortune, isi incepe pledoaria cu o pilda din industria materiilor prime. In 2001, scrie el, managerii gigantului miner Australian BHP Billiton au simtit ca in China cresterea economica ajunsese la o masa critica. Asa ca au cerut un studiu care sa cerceteze cum industrializarea rapida a tarii ar putea afecta pietele globale de cupru, carbune, minereu de fier si petrol, adica exact resursele pe care compania le extragea si le vindea pe piata.
"Rezultatele au fost revoltatoare, ca sa folosesc un cuvant potrivit", spunea acum cateva luni directorul financiar al BHP, Alex Vanselow. "Pur si simplu nu le-am dat crezare. Am zis ca ceva n-a fost in regula. Daca modelele noastre erau corecte, presiunea pe care China o aducea pe piata globala ar fi fost uriasa". Cu cat ajustau mai mult modelele, cu atat mai greu de crezut erau rezultatele cercetarii.
Cresterea rapida a venitului pe cap de locuitor, pe o piata cu peste un miliard de consumatori, era indiciul unui apetit masiv pentru materii prime. Cand cercetatorii au adaugat potentialul de crestere al Indiei – alt miliard de consumatori –, cifrele au devenit de-a dreptul extraordinare. Iar cand le-au comparat cu investitiile inadecvate ale industriei extractive in noi capacitati de productie, au ajus la concluzia ca urmatoarele doua decenii vor aduce o explozie istorica a cererii pe piata globala a resurselor.
Astazi, ceea ce studiul de acum sapte ani anticipase, adica avantul de pe piata marfurilor, este imposibil de ignorat. Se vede zi de zi, in pretul carburatilor pe care ii punem in rezervor. Sau in costul electricitatii ori al gazului metan. Pana si uleiul de gatit e semnificativ mai scump decat acum un an.
Dar, pe cat de dureroasa a fost majorarea preturilor la marfuri pentru consumatori, pe atat de oportune s-au dovedit a fi investitiile in materii prime. In ultimii cinci ani, indicele S&P a adus un randament de 59%. In aceeasi perioada, indicele diversificat pe marfuri Dow Jones-AIG Commodity a crescut cu 110%, iar S&P GSCI Commodity chiar cu 141%. Pretul aurului e mai mult decat dublu, in timp ce titeiul si cuprul au crescut de patru ori. Daca de Revelion ati fi pariat pe orez, ati fi avut deja un profit de 33%.
"Dar nu e oare prea tarziu? Nu sunt pietele de marfuri prea volatile? Sau prea complicate pentru micii investitori?", se intreaba Brian O’Keefe. Trei intrebari, legitime, la care Brian raspunde scurt: "probabil ca nu, nu si nu."
Asadar, a ajuns piata marfurilor un balon gata sa plesneasca? Sunt analisti de pe Wall Street care par sa creada ca da. Recent, strategi de la Lehman Brothers, Citigroup si Brown Brothers Harriman au lansat deja avertismente: vor urma momente dureroase. Iar cresterile abrupte de pret in cazul petrolului prind deja multe maini la usa.
Exista insa si observatori optimisti, cum e Jim Rogers, fost partener al miliardarului George Soros. Atipicul investitor a devenit faimos la sfarsitul anilor 90, cand a prezis avantul pietei marfurilor si a inceput sa investeasca in materii prime, in timp ce toata lumea isi plasa banii in dotcom-uri (afaceri legate de internet, care au fript investitorii in 2000-2002). Rogers spune ca varfurile de acum nu au atins inca maximele. "Mai e loc destul pentru cresteri. E momentul pentru corectii pe termen scurt? N-am nici o idee. Dar si daca preturile vor da inapoi, asta nu e valabil pentru toate marfurile. Petrolul ar putea fi gata pentru un soc, dar asta nu inseamna ca zincul va face la fel", spune Rogers, care adauga ca sta cu ochii pe metalele industriale si asteapta momentul sa cumpere mai mult.
Istoria e de partea lui, iar argumentul sau este ca din ultimii 140 de ani, 18 au fost bullish (piata in crestere). Rogers calculeaza ca avantul marfurilor a inceput in 1999 si, daca ciclul seamana cu cel precedent, ar mai ramane inca 10 ani de crestere.
Editorul revistei Fortune aduce alte doua argumente in favoarea diversificarii investitiilor cu plasamente in marfuri, chiar daca am fi tentati sa credem ca profiturile usoare s-au facut deja. Marfurile sunt invers corelate cu actiunile si obligatiunile: cand primele scad, cele din urma urca si invers. Paradoxal, volatilitatea marfurilor reduce volatilitatea intregului portofoliu. Alt argument, mai ales la apropierea de pensie, e protectia impotriva inflatiei. Aurul e cel mai bun exemplu: cand preturile cresc, metalul galben se scumpeste, deci valoarea lui in portofoliu e mai mare. Macar pentru aceste doua motive, tot mai multi consilieri si manageri de investitii isi modifica retetele si "condimenteaza" portofoliile cu 5-10% din bani plasati in marfuri.
