» Adrian Nastase are zece dosare deschise de procurorii anticoruptie pentru presupuse fapte de coruptie. Deputatii din Comisia Juridica nu au vazut in acest lucru un indiciu care merita investigat mai departe de DNA, ci o dovada a "ingerintei politice" din partea lui Traian Basescu. Ei au recomandat un vot negativ pentru urmarirea penala a fostului premier.
» Specialistii considera ca deputatii s-au transformat peste noapte in judecatori cand au decretat ca nu exista fapte de natura penala si nici probe in dosarele lui Nastase. Un europarlamentar avertizeaza ca aceasta incalcare a principiilor statului de drept ar putea activa clauza de salvgardare pe Justitie din partea UE.
Reprezentantii psd, pnl, PRM, PC si ai minoritatilor, altele decat UDMR, din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor le-au recomandat in unanimitate colegilor deputati sa voteze impotriva urmaririi penale a fostului premier PSD Adrian Nastase. Singurii care s-au opus au fost cei patru deputati ai PD-L din Comisie, iar cel al UDMR a pastrat o pozitie neutra, nerecomandand nici o pozitie. Raportul final al deputatilor juristi dezvaluie ca Adrian Nastase are nu mai putin de zece dosare de coruptie deschise de Departamentul National Anticoruptie (DNA), disjunse din cauzele privind imobilele din strazile Zambaccian si Christian Tell din Bucuresti, precum si cele din comuna prahoveana Cornu. Pentru ei acest numar impresionant de dosare a constituit dovada ca Traian Basescu a comis o "ingerinta politica", dorind sa-i strice imaginea de om cumsecade a lui Adrian Nastase, nu un indiciu ca asupra fostului premier planeaza foarte multe suspiciuni de coruptie care ar trebui lamurite de justitie.
"E un dosar instrumentat politic. S-a dorit denigrarea domnului Adrian Nastase. Reiese ca a fost rea-credinta, ca s-a raspuns la o anumita comanda politica si s-a dorit justitie la televizor si denigrarea omului Adrian Nastase", a decretat dupa audierea fostului premier deputatul PSD Florin Iordache. In Raportul final al Comisiei, reprezentantii PNL nu s-au sfiit sa remarce ca "la fel ca in cazul Mitrea – dosarul lui Nastase are un puternic miros… prezidential!!!" (punctuatia le apartine – n. red.). Mai multi experti juristi si-au aratat insa mirarea spunand ca nu au "nici cea mai vaga idee" cum isi poate da seama cineva de o comanda politica doar privind un dosar penal: "Scrie acolo procurorul ca a fost sunat de politicianul cutare?".
Deputatii juristi au considerat ca faptele si probele stranse de procurorii anticoruptie nu sunt intemeiate, dar s-au folosit si de un pretext procedural pentru a recomanda neinceperea urmaririi penale a lui Nastase. Ei sustin ca nu procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, trebuia sa ceara avizul Camerei Deputatilor pentru ancheta, ci procurorul general, Laura Codruta Kovesi.
Cum aceasta a dat un raspuns evaziv, spunand ca dosarele lui Nastase nu se afla sub jurisdictia ei si deci nu poate garanta pentru "legalitatea" lor, deputatii au considerat ca procedura nu este indeplinita. "Motivul determinant de a ne pronunta asupra cazului Nastase l-au reprezentat repetatele nereguli in sesizarea Camerei. S-a format convingerea ca DNA isi sfideaza propria activitate si ca exista o fractura de comunicare cu procurorul general. DNA este o structura a Parchetului General, care nu si-a asumat raspunderea. Nu am putut accepta asta", ne-a explicat conservatorul Sergiu Andon, presedintele Comisiei Juridice. Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane, spune insa ca "nu era treaba procurorului general sa faca acest lucru. Exista o decizie a Curtii Constitutionale, anterioara celei invocate acum de deputati, care spune ca Parlamentul poate fi sesizat si de seful DNA".
In plus, Andon ne-a explicat ca nu doar procedura, ci si "dovezile evidente de hartuire politica in cazul Nastase" i-au indemnat pe deputatii juristi sa ia aceasta pozitie.
"Suntem potopiti cu fapte de natura civila si comerciala, dar in aceste dosare nu sclipeste nimic penal. Nu se vede unde e mita: ca are termopane, ca e bogat? In plus, aceleasi fapte si aceleasi probe s-au plimbat prin noua dosare. Asta arata ca DNA si-a facut de lucru in loc sa-si vada de coruptie", ne-a mai spus Andon.
Astfel, deputatii si-au asumat in Raport apararea lui Adrian Nastase, recitata in fata camerelor de luat vederi: faptele sale nu sunt penale, ci in cel mai bun caz de natura civila sau comerciala. Laura stefan crede ca prin pronuntarea deputatilor asupra temeiniciei unor probe ei si-au asumat puterea unor judecatori: "Asupra existentei unor fapte, a incadrarii lor juridice si a vinovatiei unei persoane se pronunta doar un judecator, nu parlamentarii. Ei s-au transformat intr-o instanta de judecata si, pe deasupra, s-au si antepronuntat: inainte sa intre la sedinta au dat de inteles care va fi verdictul. Se apara unii pe altii".
Europarlamentarul PD-L Nicolae Vlad Popa a declarat ca decizia Comisiei Juridice "a produs consternare in randul politicienilor de la Strasbourg. Aceasta decizie iresponsabila poate prejudicia in mod direct cauza Romaniei, putand sa se ajunga chiar la activarea clauzei de salvgardare".
Incalcare
Organizatia Transparency International (TI) si-a exprimat si ea "indignarea", argumentand ca rolul acestei proceduri din Parlament este de a-si proteja membrii de "posibile anchetari abuzive", nu sa le stabileasca nevinovatia. "Numai instanta judecatoreasca independenta si apolitica este competenta sa se pronunte asupra relevantei probatoriului si asupra vinovatiei unor cetateni, fie ei si parlamentari", arata Victor Alistar, directorul TI.
In Raportul Comisiei, reprezentantul minoritatilor nationale, Mircea Grosaru, recunoaste naiv ca s-a pronuntat deja pe fondul dosarului: "Camera Deputatilor nu poate cere urmarirea penala a domnului deputat Adrian Nastase intrucat, pe fond, din analiza probelor existente la dosar nu reies elemente care sa justifice acesta cerere". Inainte sa fie deputat, Grosaru a fost profesor de matematica.
Din pozitia sa de jurist expert, avocatul Gheorghe Mateut este consternat: "Acest lucru nu este posibil. Competenta Comisiei este redusa doar la aprecieri fata de o conditie procedurala. Nu se poate extinde aprecierea cu privire la chestiuni care privesc fondul problemei".
