"Deficitul de cont curent nu este un factor alarmant", a declarat mai zilele trecute dl Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor. Ma rog, parerea domniei sale! Dar dupa o asemenea afirmatie-soc – care, avand in vedere dimensiunile fabuloase ale deficitului in cazul Romaniei, contrazice nu numai realitatile economice, ci si teoriile economice si experienta istorica extrem de amara pentru tarile cu un astfel de deficit extern disproportionat – a venit motivatia pentru care n-ar fi alarmant: intrucat, a spus dl Vosganian, "este nevoie de acest deficit pentru a sustine o crestere economica de 7%"! Personal, n-am mai auzit asa ceva de la un economist! Culmea este ca, luata in sine, partea a doua a afirmatiei este perfect adevarata. Realmente, in cazul Romaniei, "este nevoie de acest deficit pentru a sustine o crestere economica de 7%". Dar asta din pacate, nu din fericire!
Daca n-ar fi acest deficit, cresterea economica – chiar si una de numai 1%, daramite una de 7% – nici nu ar exista! Pentru ca, in cazul Romaniei, toata cresterea economica din ultimii ani, cu care de altfel autoritatile se lauda, a fost obtinuta integral pe seama si cu pretul deficitului extern. Cel putin in actuala structura a economiei, o crestere economica in stare sa nu conduca la adancirea deficitului extern, sa nu se bazeze aproape in intregime pe import si consum, mai precis pe consum acoperit din import, si sa fie asezata, dimpotriva, pe productie si export, nu este posibila. si, iarasi din pacate, nici nu se intrevede ca va fi posibila! Pe cat de adevarata, pe atat de nefericita este insa o astfel de conditionare a cresterii economice de adancirea deficitului extern! Or, tocmai acest lucru este de natura sa ingrijoreze – mai mult decat deficitul de cont curent in sine! – si nicidecum n-ar putea fi linistitor. Prezentarea acestei conditionari drept motivul pentru care deficitul extern ar trebui sa nu fie considerat alarmant este chiar periculoasa. Mai periculoasa decat deficitul in sine.
Chiar daca mare, acest deficit ar putea sa nu fie considerat periculos eventual pentru ca ar avea finantare autonoma (adica din investitii directe straine) sau prin indatorare externa lesnicioasa si putin costisitoare. Nu este cazul, intrucat in realitate rata finantarii autonome scade, iar imprumuturile externe se scumpesc, dar sa admitem situatia asa, ca ipoteza. Oricum, insa, un deficit de cont curent n-ar putea sa fie nepericulos pentru ca am avea nevoie de acesta spre a obtine crestere economica. Nu numai ca astfel se sanctifica o dependenta in cerc vicios si tocmai ceea ce reprezinta un pericol este prezentat mistificat ca o binefacere, dar cand indatorarea nefericita pe care o creeaza un deficit extern disproportionat vine la plata, efectele nefaste asupra cursului monedei, preturilor interne si nivelului de trai se produc, evident, fara sa tina cont cumva ca ar fi nevoie de deficit pentru a se obtine in continuare crestere economica!
Nu este admisibil ca, din indiferent ce motive, lucrurile sa fie prezentate rasturnat si sa se coloreze in alb ceea ce este de fapt negru. Trebuie sa existe o responsabilitate. Poti fi pesimist sau optimist, dar nu trebuie sa denaturezi realitatile.
Prezent si dansul la seminarul in care dl Vosganian a facut aceste bizare declaratii, dl Isarescu a oferit o mostra de politica fara abandonarea probitatii profesionale, cu referire la acelasi subiect. Domnia sa a aratat ca unele importuri pe baza carora s-a obtinut cresterea economica au contribuit la schimbari in structurile de productie, iar investitiile straine s-ar putea orienta in perioada urmatoare mai mult spre industrie, ceea ce ar avea ca efect cresterea ofertei interne. Guvernatorul a fost insa fara echivoc in ce priveste realitatile de pana in prezent: "Avem o vulnerabilitate. Nu am dovedit pana acum ca putem sa avem o crestere economica sustinuta care sa nu duca la o adancire a deficitului de cont curent, ci sa permita aducerea acestuia sub control".
Domnia sa a mentionat ca multi analisti, pe plan international, considera un deficit de cont curent de 5-6% echivalent PIB ca un "semnal de intrare in zona rosie". Deficitul de cont curent in cazul Romaniei a depasit insa 14%! Sa nu ne miram ca, avand in vedere tocmai aceasta situatie, The Economist, intr-un raport publicat recent, a inclus Romania printre cele mai vulnerabile tari din lume in conditiile actualelor turbulente financiare internationale. si marea vulnerabilitate este tocmai aceea ca, daca Romania, din indiferent ce motive, va fi nevoita sa restranga deficitul extern (si momentul se apropie!), s-a zis cu cresterea economica! Asta poate o fi bine, dar poate ca nu-l intelegem noi pe dl Vosganian!
